Parlamentarul oltean a vobit deschis și a reamintit ministrului și despre rezoluţia de avansare a unei soluţii cu doua state în Palestina, dezbătută și adoptată în cadrul celei de-a 150-a Adunare a Uniunii Interparlamentare (UIP), desfăşurată la Taşkent, în Uzbekistan, în perioada 4 – 9 aprilie 2025, recunoscând conflictul israeliano-palestinian de lungă durată, cu un bilanţ uman devastator care depăşeşte limita unei probleme regionale.
”Stimată doamnă Oana Țoiu,
Alături de alţi colegi parlamentari, am reprezentat România la cea de-a 150-a Adunare a Uniunii Interparlamentare (UIP), desfăşurată la Taşkent, în Uzbekistan, în perioada 4 – 9 aprilie 2025.
La eveniment au participat aproximativ 750 de parlamentari din 130 de ţări, prezenţa a peste 100 de preşedinţi şi vicepreşedinţi de parlamente confirmând recunoaşterea tot mai mare a diplomaţiei parlamentare, ca un factor indispensabil al relaţiilor internaţionale tradiţionale, într-o perioadă marcată de tensiuni geopolitice semnificative.
Din delegaţia parlamentară română, din partea Camerei Deputaţilor, au făcut parte doamnele deputat Pollyanna-Hanellore Hangan şi Andreea-Firuţa Neacşu, precum şi domnii deputaţi Adrian Solomon, Miklos Zoltán, Varol Amet şi Mihai-Adrian Ţiu.
În cadrul acestei reuniuni s-a dezbătut şi adoptat prin consens rezoluţia de avansare a unei soluţii cu doua state în Palestina. Recunoscând conflictul israeliano-palestinian de lungă durată, bilanţul său uman devastator, inclusiv strămutarea populaţiei, pierderile de vieţi omeneşti şi instabilitatea regională, precum şi intensificarea sa semnificativă din 7 octombrie 2023, care a dus la un număr substanţial de decese, luarea de ostatici şi escaladarea violenţei, ducând la o agravare a crizei umanitare în Gaza, exacerbată de condiţiile de viaţă precare şi de accesul restricţionat la resurse esenţiale, și considerând cu tărie că, conflictul israeliano-palestinian depăşeşte limita unei probleme regionale, şi că repercusiunile sale se resimt la nivel global, inclusiv prin exportul tensiunilor către alte părţi ale lumii, alimentând diviziunile în cadrul comunităţilor, influenţând relaţiile internaţionale, slăbind dreptul internaţional, inclusiv dreptul internaţional umanitar, şi afectând pacea şi securitatea globală, complicând în acelaşi timp eforturile de cooperare multilaterală.
Vă reamintesc, de asemenea, faptul că România a recunoscut Statul Palestina la 16 noiembrie 1988. Iar recent, liderul politicii europene şi primul stat din G7, Franţa, a anunţat prin preşedintele Macron că urmează să recunoască oficial Statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, alăturându-se astfel Spaniei, Irlandei şi Norvegiei, care au recunoscut statul Palestina în urmă cu un an. În prezent, peste 140 de state membre ONU au recunoscut existenţa Statului Palestinian”, se arată în scrisoarea adresată de deputatul Mihai-Adrian Țiu, Ministrului de Externe al României.
Deputatul Mihai-Adrian Țiu reamintește Ministrului de Externe al României, că deși a susţinut la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE de la Bruxelles importanţa unor măsuri de îmbunătăţire a situaţiei umanitare grave, precum şi încheierea unui acord de pace şi eliberare a ostaticilor, toate acestea au rămas doar simple declarații verbale, dat fiind faptul că România nu figurează pe lista ţărilor care au semnat declaraţia comună prin care cer atât încheierea imediată a păcii şi stoparea genocidului împotriva poporului palestinian.
”În data de 15 iulie 2025 aţi reprezentat România la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE (Consiliul Afacerilor Externe/CAE), la Bruxelles. În cadrul discuţiilor, după comunicatul de presă al MAE, aţi susţinut „importanţa unor măsuri de îmbunătăţire a situaţiei umanitare grave”, precum şi „încheierea unui acord de pace şi eliberare a ostaticilor”.
Totuşi, acestea rămân simple declaraţii verbale, având în vedere că România nu figurează între cele 25 de ţări ce au semnat declaraţia comună prin care cer atât încheierea imediată a păcii şi stoparea genocidului împotriva poporului palestinian, dar şi stoparea modificării teritoriului şi demografiei în zonele palestiniene ocupate, precum şi stoparea colonizării acestor teritorii. Asupra acestor chestiuni deosebit de importante, partea română nu a avut nici o poziţie.
Să înţelegem că ministrul de externe al ţării noastre este de acord cu ocuparea teritoriilor palestiniene de către Israel, cu epurarea populaţiei palestiniene şi înlocuirea acesteia cu israelieni? Acesta este motivul pentru care nu aţi prezentat punctul de vedere al României legat de cele enumerate mai sus şi nu aţi semnat declaraţia comună la reuniunea respectivă? Poporul român are dreptul să ştie ce politică externă face Guvernul său şi dacă rămânem alături de statele Europei civilizate.
În acest context internaţional, în care poziţiile politice ale puterilor europene faţă de conflictul din Palestina, se reaşează pentru o nouă şi definitivă reconfigurare, ce va soluţiona tragedia ce se petrece astazi in teritoriile palestiniene, sub privirile îngrozite ale lumii întregi, ce asista neputincioasă la genocidul populaţiei palestiniene, vă rog doamnă Ministru, să îmi comunicaţi care este poziţia oficială a Ministerului pe care îl conduceţi faţă de chestiunea israeliano-palestiniană.
Un popor unit nu poate fi învins!”, se mai arată în scrisoarea adresată Ministrului de Externe al României.
