Două zone defavorizate din Caracal vor fi transformate în cartiere moderne, prin Programul Operațional Regional 2014-2020!




”Pompierii Detașamentului Slatina, cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială de stingere și un echipaj SMURD, dar și două echipaje de la Serviciul Județean de Ambulanță Olt, au intervenit în comuna Curtișoara, pentru acordarea îngrijirilor medicale victimelor unui accident rutier. În urma evenimentului nu au fost persoane încarcerate, iar trei victime au fost asistate și transportate la spital de echipajele medicale. Echipajul SMURD a preluat o femeie, în vârstă de 34 de ani, conștientă, cu traumatism coloană cervicală, membrul superior drept și membrul inferior drept. Ceilalți doi pacienți, în vârstă de 29 și 30 de ani, cu diverse traumatisme au fost preluați de echipajele SAJ. Toate cele trei victime au fost transportate la UPU Slatina”, au declarat reprezentanții ISU Olt.
Printr-un comunicat, PAO TMK Moscova anunţă că Dmitry Pumpyanskiy şi fiul său Alexander au demisionat din funcţiile de membri ai Consiliului de Administraţie al PAO TMK, Pumpyanskiy senior demisionând şi din calitatea de beneficiar al companiei!
Omul de afaceri controlează de 58 de ani grupul TMK, cel mai mare producător de ţevi industriale din Europa. În România, prin TMK Artrom şi TMK Reşiţa, grupul are afaceri de 2 mld. de lei şi 2.300 de angajaţi.
Reprezentanții companiei dau însă garanții că TMK rămâne pe deplin angajată față de principiile responsabilității sociale, atât în raport cu angajații săi și familiile acestora, cât și în regiunile de operare.
Uniunea Europeană a anunţat noi sancţiuni împotriva a 160 de cetăţeni ruşi, într-o nouă rundă menită să îi afecteze pe cei care susţin regimul lui Vladimir Putin, potrivit BBC. Printre aceştia se numără şi omul de afaceri Dmitry Pumpyansky, omul din spatele PAO TMK, unul dintre cei mai mari furnizori de oţel pentru industria de petrol şi gaze la nivel global. Demisiile lui Dmitry şi Alexander Pumpiansky au fost depuse în 9 martie 2022, aşa că TMK Rusia şi TMK Artrom nu aveau ca beneficiari nicio persoană aflată pe lista de sancţiuni occidentale.
„În prezent, toate unitățile TMK din Europa își continuă activitatea ca de obicei, asigurând continuitatea procesului de producție și îndeplinirea tuturor obligațiilor față de clienții și partenerii lor”, se arată în comunicatul PAO TMK Moscova.
Scăderea numărului de infectări zilnice cu coronavirus şi trendul descendent pe care se află gradul de ocupare al secţiilor ATI din spitalele româneşti determină Guvernul să ia primele măsuri de relaxare. În primul rând nu va mai fi obligatorie purtarea măştii de protecţie în aer liber. Rămâne însă obligatorie în spaţiile închise şi, ca recomandare, în spaţiile deschise care sunt aglomerate.
„Nu mai prelungim dincolo de 8 martie starea de alertă instituită în România. Ministerul Sănătății este cel care urmează să gestioneze în continuare evoluția epidemiei, care sperăm că se apropie de final. Odată cu ridicarea stării de alertă, vor fi eliminate și o serie de măsuri care au fost în vigoare până acum. Măsurile complete vor fi anunțate și explicate pe larg, în perioada imediat următoare, de autoritățile abilitate.”, a declarat Klaus Iohannis.
Acesta a precizat că ne aflăm la sfârșitul valului 5 al pandemiei de COVID-19. „ Epidemia de COVID-19 se află pe o pantă accelerat descendentă la noi în țară, iar valul cinci este aproape de a se încheia”, a spus președintele.
„Faptul că astăzi putem vorbi de o nouă etapă, care înseamnă cel puțin finalul acestui val pandemic, se datorează în bună parte și măsurilor eficiente de prevenție adoptate de autorități.nu am fi putut reuși fără responsabilitatea cetățenilor, fără solidaritatea românilor care, în marea lor majoritate, au înțeles și au respectat regulile. Doresc să mulțumesc încă o dată și medicilor, asistenților medicali, infirmierilor, farmaciștilor și tuturor celor care au fost permanent în prima linie în lupta cu virusul și au făcut dovada dedicării și a profesionalismului desăvârșit”, a mai spus șeful statului, potrivit Digi24.ro
Potrivit, declarațiilor președintelui Klaus Iohannis, se împlinesc doi ani de la debutul pandemiei de COVID-19, doi ani foarte grei, în care existența noastră a fost modificată radical. Peste 63.000 de români au pierdut lupta cu boala, lăsând în urma lor un gol uriaș și nenumărate familii îndoliate.
Vladimir Putin își arăta îngrijorarea cu privire la scutul de la Deveselu, care, în opinia sa ar reprezenta un adevărat pericol.
Liderul de la Kremlin pare să fi luat foarte în serios acest pericol având în vedere acțiunile sale militare pe teritoriul Ucrainei din ultimele zile. Scutul antirachetă de la Deveselu reprezintă un pas mult prea apropiat de teritoriul țării sale, astfel că a început acțiunea militară asupra Ucrainei care nu este membră NATO.
Desigur, acest lucru era doar un pretext al liderului rus. Ministrul de Externe al României, afirma că „este un nonsens” spunând că „un sit pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează posibile amenințări cu rachetă provenite din afara spațiului euroatlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia”.
Scutul antirachetă de la Deveselu a început să fie operațional în anul 2016, fiind doar o mică parte din ceea ce înseamnă apărarea împotriva rachetelor balistice. La Deveselu există 24 de rachete interceptoare, fiecare cu o lungime de 6,55 m și un diametru de 0,34 m, însă nu dețin o încărcătură explozivă.
Aceste rachete sunt capabile să ajungă la impresionanta viteză de 5 km pe secundă și distrug țintele prin simpla lovire. Prețul unei asemenea rachete este de 20 de milioane de dolari, având o autonomie de 500 de kilometri. La nivelul României există 24 de astfel de dispozitive care sunt coordonate de un radar capabil să comunice cu alte radare de pe teritoriul Poloniei, Turciei sau alte nave ale NATO care se află în patrulare.
„Să ne imaginăm că Ucraina este un stat membru NATO. Primeşte arsenal militar avansat precum cele din Polonia şi România şi începe operaţiuni în Crimea.Ce facem atunci? Ne luptăm împotriva întregului bloc NATO? S-a gândit cineva la asta până acum?”, declara Vladimir Putin exprimându-și temerile cu privire la securitatea națională a Rusiei.
De la acele schimburi de replici, Vladimir Putin a decis, însă, să atace Ucraina. Dacă inițial acesta a spus că „operațiunea militară” viza întărirea trupelor din Donbas, adevărul consta în faptul că el ataca întreaga Ucraina, cu atacuri asupra orașelor importante ale țării precum Kiev sau Harkov, potrivit playtech.ro
Potrivit patronului Romtimex Slatina, este inadmisibil în anul 2022 un război cu tancul, cu grenada, cu pușca în mână, care are ca singur efect pierderea de vieți omenești și distrugerea unei infrastructuri construite în zeci de ani.
”De azi , flota auto, de la Romtimex nu mai alimentează motorină din stațiile Lukoil, dupa o relație comercială de peste 15 ani și o cifră de afaceri considerabilă, având în vedere ce se întâmplă în Ucraina, suntem solidari și nu acceptăm acest razboi în 2022 cu tancul, cu grenada, cu pușca în mana, să distrugem o infrastructură care s-a construit în zeci de ani și mai grav, pierderi de vieți omenești, nevinovați , pentru un ”om” care nu are discernământ…Benzinăriile Lukoil aparțin oligarhului rus Vaghit Alekperov, iar brand-ul deține aproximativ 20% din piața carburanților din România, cu peste 300 de stații de alimentare, fiind cel mai mare generator rusesc de bani din România. Hai să dăm și noi ăștia mai mici un semnal: Fără Lukoil. Fără Rusia”, a fost mesajul transmis de Marian Taifas.
De asemenea, în paralel, comisarii ANPC derulează controale şi la alte magazine din România aparţinând unor firme ruseşti. Aceasta după ce ANPC a primit mai multe reclamaţii cu privire la comportamente abuzive pe care le-ar fi avut aceste companii.
Lukoil România are 314 benzinării, este a treia mare companie petrolieră din România şi este deţinută de PJSC Lukoil, cu sediul la Moscova.