La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze naturale au crescut joi cu 41%, până la 125 de euro pentru un Megawat-oră.

Această criză generează noi riscuri la adresa aprovizionării cu gaze naturale a Europei, care se confruntă deja cu o criză energetică. Continentul european depinde de Rusia pentru mai mult de o treime din aprovizionarea cu gaze, iar stocurile reduse de gaze au trimis preţurile la valori record. Rusia intenţionează să menţină „neîntrerupte” livrările de gaze peste hotare, conform declarației ministrului rus al Energiei, Nikolai Shulginov, la începutul acestei săptâmâni.

Analiştii de la Goldman Sachs Group Inc., Wood Mackenzie Ltd. şi Rystad Energy AS prognozează că preţurile mari la gaze vor persista pentru restul acestui an pentru că există un deficit la acest combustibil utilizat la producţia de electricitate, în industrie şi la încălzirea locuinţelor.

Uniunea Europeană urmează să organizeze joi un summit de urgenţă al liderilor blocului. Europa va trebui să concureze cu Asia pentru gaze naturale lichefiate dacă livrările de gaze ruseşti prin conducte vor fi perturbate ca urmare a unei crize. În mod normal aproximativ o treime din livrările de gaze ruseşti destinate Europei trec prin Ucraina iar analiştii au avertizat că orice escaladare a conflictului ar putea perturba aceste livrările.

„În eventualitatea unor perturbări prelungite, stocurile de gaze nu vor putea fi refăcute pe parcursul verii. Ne vom confrunta atunci cu o situaţie catastrofală în care stocurile de gaze vor fi aproape zero înainte de iarna următoare. Preţurile vor exploda. Industriile vor fi nevoite să îşi oprească activitatea. Va apărea o spirală inflaţionistă. Criza energetică din Europa ar putea să declanşeze o recesiune globală”, susţine Kateryna Filippenko, analist şef la Wood Mackenzie.

The post Prețul gazului a crescut cu până la 41% după atacul Rusiei în Ucraina first appeared on ADEVARUL din Oltenia.

Discuția a vizat se pare Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, dar și despre importanța strategică a scutului anti-rachetă de la Deveselu.

„Am avut o discuție excelentă cu ambasadoarea Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA. Am discutat despre Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, aflat anul acesta la cea de-a 25-a aniversare, despre cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, inclusiv în cadrul NATO. De asemenea, împreună cu subsecretarul de stat am evidențiat importanța proiectului strategic comun de apărare împotriva rachetelor balistice Aegis Ashore de la Deveselu, o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată, ca parte integrantă a capabilității aliate de apărare antirachetă”, a fost mesajul transmis de Andrei Muraru, Ambasadorul României în SUA.

Zilele trecute, Andrei Muraru a avut o întâlnire și cu Mikko Hautala, ambasadorul Finlandei în Statele Unite și este de părere că amenințările de securitate de la granițele Ucrainei reprezintă un motiv de îngrijorare.

„A fost o oportunitate de a lăuda în primul rând relația noastră grozavă la nivelul UE și cooperarea excelentă în elaborarea împreună cu Croația a programului nostru trio (ca președinții succesive ale Consiliului UE între 1 ianuarie 2019 și 30 iunie 2020). Finlanda și SUA se bucură de un parteneriat și o prietenie durabilă, iar acesta este unul dintre multele lucruri pe care le avem în comun. Suntem amândoi foarte îngrijorați de amenințările de securitate care se desfășoară la granițele Ucrainei și ne-am împărtășit opiniile comune când vine vorba de respectarea dreptului internațional și a suveranității statului”, a declarat Ambasadorul României în SUA.

Situația de la granița dintre Ucraina și Rusia se precipită de la o zi la altă, iar statele membre UE, NATO și Statele Unite încearcă să pregătească o eventuală ripostă, militară și economică la adresa Rusiei, în cazul în care aceasta va ataca Ucraina. De altfel, temerile că acest lucru este tot mai posibil sunt vizibile. Președintele american a declarat că SUA ar putea trimite  mai mulți militari în România și Polonia, iar președintele Franței a anunțat că și țara sa este pregătită să suplimenteze forțele militare pe flancul de est și să trimită soldați în România. Între timp, Vladimir Putin cere concesii clare din partea Occidentului pentru a nu trece la acțiune. Până va primi ce își dorește, liderul de la Moscova a ordonat suplimentarea trupelor de la granița cu Ucraina.

După eșecul negocierilor de săptămâna trecută de la Geneva și Bruxelles, tensiunile sunt în creștere, iar liderii europeni, dar și președintele Joe Biden sunt tot mai convinși de intențiile agresive ale lui Vladimir Putin. Joe Biden a declarat că Vladimir Putin va ordona trupelor să intre în Ucraina pentru că „trebuie să facă o mișcare”.

Serviciile de informații ucrainiene vorbesc deja despre 127.000 de militari prezenți la granița dintre cele două state, în creștere în ultimele zile. În plus, Moscova aduce tehnică de luptă, cu trenul, tocmai din vestul îndepărtat și din Siberia.

Ucraina a primit vineri primul transport cu asistenţă de securitate din partea Statelor Unite, care conține peste 90.000 de kilograme de armament și muniție pentru soldații ucraineni care apără țara „din linia întâi”. Ajutorul a fost autorizat de preşedintele Joe Biden, a anunţat sâmbătă ambasada americană de la Kiev. SUA au pregătit transporturi cu ajutoare militare pentru Ucraina în valoare de 200 de milioane de dolari și au anunțat că le vor suplimenta, dacă Rusia va declanșa o invazie, potrivit digi24.ro.

Citește și https://www.adevaruldinoltenia.ro/2022/01/22/a-intrat-cu-masina-intr-o-caruta/

The post Ambasadorul României în SUA vorbește despre importanța scutului de la Deveselu first appeared on ADEVARUL din Oltenia.