Cu eforturi susţinute din partea miniştrilor de resort din cele două ţări – după lungi negocieri şi consultări cu fermierii -, Ucraina a acceptat condiţiile României privind reglementarea exportului de cereale ucrainene pe teritoriul ţării noastre.

”Importurile de cereale din Ucraina se vor face doar pe bază de licenţă, iar acestea vor fi acordate producătorilor agricoli şi/sau procesatorilor, fiind excluşi astfel traderii şi alţi intermediari.”

The post Florin Barbu, ministrul Agriculturii, reuşeşte să blocheze, pentru încă 30 de zile, importurile de cereale din Ucraina first appeared on ADEVARUL din Oltenia.

Omul de afaceri controlează de 58 de ani grupul TMK, cel mai mare producător de ţevi industriale din Europa. În România, prin TMK Artrom şi TMK Reşiţa, grupul are afaceri de 2 mld. de lei şi 2.300 de angajaţi.

Reprezentanții companiei dau însă garanții că TMK rămâne pe deplin angajată față de principiile responsabilității sociale, atât în raport cu angajații săi și familiile acestora, cât și în regiunile de operare.

Uniunea Europeană a anunţat noi sancţiuni împotriva a 160 de cetăţeni ruşi, într-o nouă rundă menită să îi afecteze pe cei care susţin regimul lui Vladimir Putin, potrivit BBC. Printre aceştia se numără şi omul de afaceri Dmitry Pumpyansky, omul din spatele PAO TMK, unul dintre cei mai mari furnizori de oţel pentru industria de petrol şi gaze la nivel global. Demisiile lui Dmitry şi Alexander Pumpiansky au fost depuse în 9 martie 2022, aşa că TMK Rusia şi TMK Artrom nu aveau ca beneficiari nicio persoană aflată pe lista de sancţiuni occidentale.

„În prezent, toate unitățile TMK din Europa își continuă activitatea ca de obicei, asigurând continuitatea procesului de producție și îndeplinirea tuturor obligațiilor față de clienții și partenerii lor”, se arată în comunicatul PAO TMK Moscova.

The post Dmitry Pumpyanskiy a demisionat din toate funcţiile TMK first appeared on ADEVARUL din Oltenia.

Având în vedere condiițiile actuale în ceea ce privește țara vecină Ucraina, autoritățile județene s-au mobilizat și au acordat un sprijin financiar în valoare de 400.000 lei Societății Naționale de Cruce Roșie din România-Filiala Olt, care desfășoară în această perioadă o amplă acțiune de ajutor umanitar.

Banii au fost alocați Fondul de rezerva de la CJ Olt și vor ajunge prin intermediul  Societății Naționale de Cruce Roșie din România-Filiala Olt la cetățenii care provin din zona conflictului din Ucraina.

The post Consiliul Județean Olt a alocat bani pentru sprijinirea ucrainenilor first appeared on ADEVARUL din Oltenia.

Potrivit patronului Romtimex Slatina, este inadmisibil în anul 2022 un război cu tancul, cu grenada, cu pușca în mână, care are ca singur efect pierderea de vieți omenești și  distrugerea unei infrastructuri construite în zeci de ani.

”De azi , flota auto, de la Romtimex nu mai alimentează motorină din stațiile Lukoil, dupa o relație comercială de peste 15 ani și o cifră de afaceri considerabilă, având în vedere ce se întâmplă în Ucraina, suntem solidari și nu acceptăm acest razboi în 2022 cu tancul, cu grenada, cu pușca în mana, să distrugem o infrastructură care s-a construit în zeci de ani  și mai grav, pierderi de vieți omenești, nevinovați , pentru un ”om” care nu are discernământ…Benzinăriile Lukoil aparțin oligarhului rus Vaghit Alekperov, iar brand-ul deține aproximativ 20% din piața carburanților din România, cu peste 300 de stații de alimentare, fiind cel mai mare generator rusesc de bani din România. Hai să dăm și noi ăștia mai mici un semnal: Fără Lukoil. Fără Rusia”, a fost mesajul transmis de Marian Taifas.

De asemenea, în paralel, comisarii ANPC derulează controale şi la alte magazine din România aparţinând unor firme ruseşti. Aceasta după ce ANPC a primit mai multe reclamaţii cu privire la comportamente abuzive pe care le-ar fi avut aceste companii.

Lukoil România are 314 benzinării, este a treia mare companie petrolieră din România şi este deţinută de PJSC Lukoil, cu sediul la Moscova.

The post Un om de afaceri din Olt a renunțat la contractul cu benzinăriile Lukoil first appeared on ADEVARUL din Oltenia.

Primăria municipiului Slatina își exprimă solidaritatea cu populația civilă din Ucraina, grav afectată de recentele evenimente de pe teritoriul acestora.

The post Primăria Slatina vine în sprijinul refugiaților din Ucraina first appeared on ADEVARUL din Oltenia.

La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze naturale au crescut joi cu 41%, până la 125 de euro pentru un Megawat-oră.

Această criză generează noi riscuri la adresa aprovizionării cu gaze naturale a Europei, care se confruntă deja cu o criză energetică. Continentul european depinde de Rusia pentru mai mult de o treime din aprovizionarea cu gaze, iar stocurile reduse de gaze au trimis preţurile la valori record. Rusia intenţionează să menţină „neîntrerupte” livrările de gaze peste hotare, conform declarației ministrului rus al Energiei, Nikolai Shulginov, la începutul acestei săptâmâni.

Analiştii de la Goldman Sachs Group Inc., Wood Mackenzie Ltd. şi Rystad Energy AS prognozează că preţurile mari la gaze vor persista pentru restul acestui an pentru că există un deficit la acest combustibil utilizat la producţia de electricitate, în industrie şi la încălzirea locuinţelor.

Uniunea Europeană urmează să organizeze joi un summit de urgenţă al liderilor blocului. Europa va trebui să concureze cu Asia pentru gaze naturale lichefiate dacă livrările de gaze ruseşti prin conducte vor fi perturbate ca urmare a unei crize. În mod normal aproximativ o treime din livrările de gaze ruseşti destinate Europei trec prin Ucraina iar analiştii au avertizat că orice escaladare a conflictului ar putea perturba aceste livrările.

„În eventualitatea unor perturbări prelungite, stocurile de gaze nu vor putea fi refăcute pe parcursul verii. Ne vom confrunta atunci cu o situaţie catastrofală în care stocurile de gaze vor fi aproape zero înainte de iarna următoare. Preţurile vor exploda. Industriile vor fi nevoite să îşi oprească activitatea. Va apărea o spirală inflaţionistă. Criza energetică din Europa ar putea să declanşeze o recesiune globală”, susţine Kateryna Filippenko, analist şef la Wood Mackenzie.

The post Prețul gazului a crescut cu până la 41% după atacul Rusiei în Ucraina first appeared on ADEVARUL din Oltenia.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: Statele Unite au desfăşurat sisteme de apărare anti-rachetă în România şi în curând şi în Polonia, dacă nu au făcut-o deja. În ambele ţări, sunt desfăşurate lansatoare MK-41, pe care pot fi instalate sisteme ofensive Tomahawk. Capabile să acopere teritoriul Rusiei pe mii de kilometri. Ei bine, nu este asta o ameninţare pentru noi?

Surse de la Casa Albă susţin că Washingtonul ia în calcul să permită experţilor ruşi să viziteze bazele din România şi Polonia, pentru a se asigura că nu există rachete de croazieră Tomahawk.

Bogdan Aurescu, ministru de externe al România: Este un nonsens să afirmi că un sit pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează posibile amenințări cu rachetă provenite din afara spațiului euroatlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia.

Scutul antirachetă de la Deveselu a fost operaţionalizat în 2016. Este o mică parte din întregul sistem de apărare împotriva rachetelor balistice. La Deveselu, avem practic amplasate 24 de rachete interceptoare. Au o lungime de 6,55 metri, un diametru de 0,34 metri şi foarte important, nu au încărcătură explozivă.

Rachetele, care pot dezvolta o viteză de aproape 5 kilometri pe secundă, distrug ţintele prin simpla lovire. Preţul lor ajunge la aproximativ 20 de milioane de dolari fiecare şi au o autoniomie de aproximativ 500 de kilometri. În România, sunt amplasate 24 de astfel de dispozitive. Ele sunt coordonate de acest radar  care este setat să comunice cu alte radare amplasate în Polonia, Turcia sau pe nave ale NATO, aflate în patrulare.

sursa: observatornews.ro

Citește și https://www.adevaruldinoltenia.ro/2022/02/02/se-extinde-reteaua-de-alimentare-cu-apa-in-bals/

The post Scutul de la Deveselu, un pericol pentru Rusia?! first appeared on ADEVARUL din Oltenia.

„Eu nu văd absolut nicio problemă ca Federația Rusă sau oricine altcineva să vină să viziteze baza de la Deveselu și să se convingă personal că acolo este nimic altceva decât ceea ce am spus noi. Nu există niciun fel de amenințare față de Federația Rusă. Dar există în același timp – și aici cred că este o cerință absolut logică -, există și o cerință de reciprocitate. Dacă Federația Rusă este interesată să verifice ceea ce deja cred că știe și anume că această bază nu reprezintă în niciun caz o amenințare, și noi, aliații, inclusiv România, avem dreptul să cerem să vizităm și noi baze de rachete, de exemplu amplasate pe teritoriul Federației Ruse. Cred că este o cerere absolut normală”, a declarat Bogdan Aurescu.

Declarația a fost făcută în contextul în care, potrivit The Wall Street Journal, Alianţa Nord-Atlantică a propus miercuri Rusiei măsuri în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia, a scris HotNews. Înainte de a transmite propunerile SUA la Moscova, oficialii americani au arătat un document confidențial aliaților europeni, subliniind câteva posibile soluții, după care administrația Biden a consultat și a informat Congresul. Una din ideile prezentate Rusiei în document ar permite inspecțiile bazelor americane din Polonia și România, scrie publicația americană.

„Nu cred că informația a fost foarte exactă. Sigur, ei fac referire la documentul pe care Statele Unite l-au înaintat ieri Rusiei, dar întrucât documentul respectiv nu este public, eu nu pot să vă confirm oficial că așa ceva este în acel document”, a punctat Bogdan Aurescu.

Aurescu: „Am discutat posibilitatea unor măsuri de transparență”

„Ceea ce pot să vă spun este că noi am discutat încă de la momentul în care am negociat prezența scutului antirachetă în România cu partenerii americani, am discutat în mod deschis posibilitatea unor măsuri de transparență și am discutat inclusiv recent, în această perioadă, cu Statele Unite. Nu avem nimic de ascuns la Deveselu. Noi am spus întotdeauna că acolo se găsesc niște interceptori care vizează posibile amenințări cu atacuri balistice din afara spațiului euroatlantic, deci nu din partea Rusiei. Poziționarea acestei baze de la Deveselu față de Federația Rusă este de așa natură, încât nu prezintă o amenințare față de rachetele intercontinentale sau de alt tip ale Federației Ruse și în niciun caz nu există în această bază rachete ofensive, așa cum susține Federația Rusă”, a explicat Bogdan Aurescu.

„Am fost implicați atât în dialogul bilateral cu Statele Unite și au existat etape de dialog atât direct, bilateral, cât și prin intermediul Alianței Nord-Atlantice, am fost implicați, la nivelul NATO, în acest proces de luare a deciziilor. De exemplu, documentul care a fost înaintat ieri (miercuri – n.r.) de către Alianța Nord-Atlantică a fost adoptat în unanimitate de către toate statele aliate, inclusiv de România, și a fost un proces de negociere, care s-a derulat într-un interval de timp relativ scurt, aș spune, și care a arătat unitatea Alianței Nord-Atlantice. Deci, România a fost permanent implicată în acest proces”, a menționat ministrul român de externe.

Potrivit Wall Street Journal, și oficialii polonezi au declarat că guvernul lor este deschis pentru inspecții de apărare antirachetă, cu condiția ca Rusia să permită inspecția activităților rusești cu rachete în Kaliningrad, o enclavă rusă puternic militarizată de la Marea Baltică, care se învecinează cu Polonia și Lituania.

România nu este îngrijorată de pretențiile Rusiei

Întrebat dacă este îngrijorat de faptul că Rusia, în lista de cerințe înaintată Washingtonului, ar vrea ca NATO să-și retragă trupele din România și Bulgaria, ministrul de externe a răspuns: „Nu pot să spun că am fost îngrijorat, pentru că România este stat aliat, membru al NATO, avem toate garanțiile de securitate care decurg din această calitate, NATO este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, suntem acoperiți de clauza de apărare colectivă, iată, aliați din NATO foarte importanți vin în România cu trupe și echipamente ca să ne sprijine. În egală măsură, am reacționat la acel moment și NATO, la rândul său, a reacționat și a respins astfel de solicitare”, a arătat Bogdan Aurescu.

„De fapt, solicitarea în sine referitoare la România și Bulgaria nu se regăsește explicit în propunerile Federației Ruse din decembrie. Acolo se vorbește în general de blocarea politicii de extindere a Alianței – ceea ce este inadmisibil, pentru că acest fapt nu este supus unui veto extern și această decizie ține strict de Alianță și de statul candidat. În altă ordine de idei, s-a  solicitat într-adevăr să se retragă echipamentele aliate de pe teritoriul statelor care au devenit membre NATO după 1997, anul în care s-a încheiat acest Act fondator al relațiilor NATO-Rusia. Dar menționarea explicită a României și a Poloniei a fost făcută într-un context în care s-a răspuns la o întrebare adresată purtătorului de cuvânt al MAE rus prin care se încerca o explicitare a acelei propuneri din decembrie. Noi am arătat foarte clar că o astfel de solicitare este inadmsibilă. Tot ce înseamnă trupe și echipamente aliate pe flancul estic, inclusiv în România, fac parte din ceea ce înseamnă apărarea colectivă, unde iarăși, un stat terț nu poate să aibă un drept de veto”, a explicat Bogdan Aurescu.

Forțele ruse din flancul estic al NATO, mai multe decât ale Alianței

„Oricum, ceea ce se găsește pe flancul estic, inclusiv în România sau ceea ce va fi amplasat în România ca parte a acestui efort de consolidare a flancului estic reprezintă măsuri strict defensive. Alianța Nord-Atlantică este o alianță strict defensivă și este oricum prevăzut în tratatul care a fondat NATO. Iar dacă ne uităm comparativ la dimensiunea forțelor ruse din acest moment amplasate în proxmitatea Ucrainei și ceea ce NATO a amplasat pe flancul estic este clar că dimensiunea forțelor ruse este cu mult mai mare, de câteva ori mai mare. Deci, nu se pune problema unei posturi amenințătoare sau ofensive din partea NATO față de Rusia și cred că și Rusia știe foarte bine acest lucru”, a punctat șeful diplomației române.

„Toată această situație de securitate care este în continuă deterioare și într-o deteriorare accelerată mai ales în ultima perioadă a fost creată de Federația Rusă. Care sunt scopurile acestei desfășurări de forțe pot fi deduse din cerințele pe care le-a adresat deja în luna decembrie – să nu se extindă NATO spre est, dar Ucraina, de exemplu, sigur, este stat candidat, dar nu se punea problema unei decizii iminente de intrare a Ucrainei în NATO, pentru asta e nevoie de un proces mult mai îndelungat, mult mai laborios, și România a trecut printr-un astfel de proces de aderare și știm foarte bine că nu e așa de simplu. Doi – celelalte cerințe se referă la modificarea unor parametri ai securității europene cu cerințe care sunt inacceptabile față de NATO. Prin urmare, doar Federația Rusă știe în momentul de față ce urmează să se întâmple. Noi sperăm, însă, că răspunsul va fi unul responsabil și că dialogul va prevala, aceasta este speranța noastră și tot efortul diplomatic pe care l-am făcut în ultima perioadă, în diverse formate, este cu acest scop: dezescaladarea, reducerea tensiunilor, revenirea la o situație de normalitate”, a subliniat ministrul român de externe.

Sursa digi24.ro

Citește și https://www.adevaruldinoltenia.ro/2022/01/28/o-masina-a-luat-foc-pe-o-strada-din-slatina/

The post România este de acord cu vizita Rusiei în baza Deveselu first appeared on ADEVARUL din Oltenia.

„România nu va intra în niciun război în acest moment. România trebuie să fie pregătită doar pentru consecinţele unui posibil conflict de la graniţa Ucrainei „, a afirmat Vasile Dîncu,  potrivit Agerpres.

El a spus că autorităţile nu se aşteaptă, în acest moment, la „un război cald”.

„Nu putem să spunem cu siguranţă dacă va fi război acolo, în Ucraina, pentru că ar fi foarte mari costurile pentru Rusia dacă ar face acest lucru. NATO a anunţat prin vocea lui Stoltenberg (secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice – n.r.) că nu poate fi vorba de o intervenţie militară, pentru că Ucraina nu este membru al Alianţei, deci nu poate fi vorba de un răspuns militar. Din perspectiva asta, noi, România, şi NATO nu vor intra în război de tip militar. Sigur că războiul economic, războiul de alte facturi, blocajul economic poate va exista dacă va fi un conflict, dar în acest moment la un război cald, ca să spunem aşa, nu ne aşteptăm”, a subliniat ministrul român al Apărării.

Întrebat dacă România se aşteaptă, în perioada următoare, la un val de refugiaţi ucraineni, Vasile Dîncu,  a precizat că autorităţile se pregătesc pentru acest lucru.

„Dacă ne uităm la toate tipurile de conflict de tip militar, migraţii masive din calea războiului se pot produce şi ne aşteptăm şi noi la acest lucru, evident, chiar dacă la prima vedere unii au senzaţia că noi nu ne pregătim pentru posibile efecte secundare ale unui război. Noi ne pregătim pentru asta. Suntem pregătiţi, în acest moment, pentru o posibilă asistenţă pentru migranţi din această perioadă. Este o datorie umanitară”, a afirmat ministrul Apărării Naţionale

Citește și https://www.adevaruldinoltenia.ro/2022/01/22/cod-galben-de-ninsori-si-viscol-valabil-pana-luni/

The post România se aşteaptă la un val de refugiaţi ucraineni first appeared on ADEVARUL din Oltenia.