Senatorul de Olt, Paul Stănescu, se află la al treilea mandat de senator, ales în Circumscripția nr. 30 din județul Olt și a fost permanent o voce puternică în Parlamentul României. A inițiat un număr de 127 de propuneri legislative, dintre care 70 au devenit legi și au fost promulgate de președintele României.

Deputatul S.O.S România, Mihai-Adrian Țiu, vrea să ducă vocea românilor în Parlamentul European. Demnitarul oltean este inițiatorul unei noi inițiative legislative care prevede reducerea numărului de semnături pentru a putea candida la alegerile pentru Parlamentul European. 

Deputatul de Olt, Mihai-Adrian Țiu a susţinut drepturile românilor pentru a candida şi a alege liber, în Comisia pentru drepturile omului, în Camera Deputaţilor și a atras atenția asupra faptului că, în nicio ţară membră a Uniunii Europene nu sunt solicitate atât de multe semnături de susţinere precum în România.

În timp ce în ţările occidentale, membre UE, este nevoie de un număr simbolic de doar câteva mii de semnături, în România există un prag de semnături necesare depunerii listei de candidaţi, superior mediei europene, devenind ţara cu cele mai restrictive condiţii de înscriere la alegeri din Uniunea Europeană. Dacă în Ungaria sunt necesare 20.000 de semnături, în Polonia 10.000 semnături, în Germania 4.000 semnături, în Austria 2.600 semnături şi în Anglia 0 semnături, candidaţii din România sunt obligaţi să strângă 200.000 de semnături şi, respectiv, 100.000 de semnături pentru candidaţii independenţi.

Numărul uriaş, de sute de mii de semnături obligatorii, este un model electoral folosit doar de regimurile autoritare, precum cel din Rusia sau Turcia şi reprezintă un avantaj direct pentru candidaţii partidelor mari sau pentru partidele mari şi un dezavantaj pentru partidele mici sau candidaţii independenţi. Această situaţie este direct favorabilă aşa-ziselor partide „pro-europene” PSD, PNL, UDMR şi USR, care adoptă în România modelul unui regim autoritar şi împiedică astfel partidele mici şi candidaţii independenţi să se înscrie în cursa electorală.

Prin numărul mare de semnături obligatorii, se îngrădeşte dreptul de a candida al tuturor cetăţenilor şi în acest fel, partidele neparlamentare şi candidaţii independenţi sunt direct afectaţi. Numărul mare de semnături necesare depunerii candidaturii, lasă loc în prezent unor grave abuzuri ale autorităţilor publice, care prin intimidare şi alte metode aflate nu doar la limita legii, ci şi a moralei publice, constrâng alegătorii să se teamă a-şi arăta deschis simpatiile politice, prin semnarea listelor.

Partidul S.O.S România a depus o iniţiativă legislativă în acest sens, Modificarea Legii nr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European (Pl-x 335/2025). Propunerea legislativă are ca obiect reducerea numărului de susţinători prin listele de semnături de la 200.000 cât este în prezent, la 10.000 pentru listele de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale şi reducerea numărului de susţinători prin listele de semnături de la 100.000, la 5.000 pentru listele de candidaţi independenţi, număr care este în armonie cu populaţia ţării şi în acord cu realităţile normative existente în alte state”, transmite deputatul Mihai-Adrian Țiu.

Parlamentarul de Olt acuză partidele „pro-europene” PSD, PNL, UDMR şi USR că încearcă să instaureze un regim de dictatură în România și că încearcă prin orice mijloace să împiedice desfășurarea unor alegeri libere și corecte.

”Aşa-zisele partide „pro-europene” PSD, PNL, UDMR şi USR s-au abţinut de la vot, refuzând să susţină reducerea numărului de semnături şi încercând să instaureze dictatura în România, în loc să îşi armonizeze legislaţia ce reglementează procesul electoral cu cea a statelor cu tradiţii democratice. În spatele refuzului de a vota această propunere legislativă, marile partide duc România într-un derapaj constituţional şi încearcă, prin orice mijloace, să împiedice derularea unor alegeri libere şi corecte România.

Ce se ascunde în spatele acestor abţineri? De ce se tem marile partide de votul românilor şi încearcă să le încalce drepturile? La această întrebare ar trebui să răspundă în faţa tuturor românilor care îşi doresc să trăiască liber, într-o ţară în care le sunt respectate drepturile.Alegerile în România nu trebuie să se mai desfăşoare în favoarea marilor partide, iar drepturile românilor pentru a candida şi a alege liber să fie respectate, ca regulă de bază a Democraţiei.

Partidul S.O.S România a susţinut drepturile românilor pentru a candida şi a alege liber, în Comisia pentru drepturile omului, în Camera Deputaţilor. Vrem să avem în România libertate de exprimare şi democraţie, în timp ce alţii vor să îi reducă pe români la tăcere! Un Popor Unit Nu Poate Fi Învins!”, a mai  transmis Mihai-Adrian Țiu.

Cică s-a votat la Curtea Constituțională împotriva pachetului promovat de Guvern privind pensiile speciale ale magistraților. Și, evident, surpriză totală: toți cei care au votat împotrivă sunt oamenii plantați acolo de PSD.

Coincidență? Nu, tradiție.

E fascinant cum, în România, fiecare tentativă de reformă moare la CCR, în brațele celor care ar trebui s-o apere. Și moare frumos, cu robe, cu solemnitate, cu explicații „constituționale”, dar cu un miros pregnant de interes personal.

Judecătorii „nepărtinitori” care apără statul de drept au apărat, de fapt, statul de plată.

Au ridicat Constituția în slujba pensiei proprii, au făcut din lege o prelungire a portofelului și din independență o glumă amară.

PSD-ul, care și-a pus grijuliu oamenii în toate instituțiile, a reușit și aici performanța supremă: să transforme Curtea Constituțională în secția juridică a partidului.

La câte decizii favorabile „sistemului de privilegii”, nici nu mai știi dacă e Curte sau Comitet.

Așa că da, magistrații-PSD-iști din CCR au votat împotriva tăierii pensiilor speciale. Pentru că de ce ar vota cineva împotriva propriului buzunar?

Când îți ajunge pensia cât salariul a zece profesori, e clar că simți brusc o inspirație constituțională.

Românii pot să muncească până la 65 de ani și să se bucure de pensii de supraviețuire.

Dar ei, sfinții independenței judiciare, trebuie să aibă grijă ca „echilibrul puterilor în stat” să nu afecteze echilibrul contului din bancă.