Desigur, acest lucru era doar un pretext al liderului rus. Ministrul de Externe al României, afirma că „este un nonsens” spunând că „un sit pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează posibile amenințări cu rachetă provenite din afara spațiului euroatlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia”.
Scutul antirachetă de la Deveselu a început să fie operațional în anul 2016, fiind doar o mică parte din ceea ce înseamnă apărarea împotriva rachetelor balistice. La Deveselu există 24 de rachete interceptoare, fiecare cu o lungime de 6,55 m și un diametru de 0,34 m, însă nu dețin o încărcătură explozivă.
Aceste rachete sunt capabile să ajungă la impresionanta viteză de 5 km pe secundă și distrug țintele prin simpla lovire. Prețul unei asemenea rachete este de 20 de milioane de dolari, având o autonomie de 500 de kilometri. La nivelul României există 24 de astfel de dispozitive care sunt coordonate de un radar capabil să comunice cu alte radare de pe teritoriul Poloniei, Turciei sau alte nave ale NATO care se află în patrulare.
„Să ne imaginăm că Ucraina este un stat membru NATO. Primeşte arsenal militar avansat precum cele din Polonia şi România şi începe operaţiuni în Crimea.Ce facem atunci? Ne luptăm împotriva întregului bloc NATO? S-a gândit cineva la asta până acum?”, declara Vladimir Putin exprimându-și temerile cu privire la securitatea națională a Rusiei.
De la acele schimburi de replici, Vladimir Putin a decis, însă, să atace Ucraina. Dacă inițial acesta a spus că „operațiunea militară” viza întărirea trupelor din Donbas, adevărul consta în faptul că el ataca întreaga Ucraina, cu atacuri asupra orașelor importante ale țării precum Kiev sau Harkov, potrivit playtech.ro
