La împlinirea a 22 de ani de la momentul istoric al aderării României la NATO, deputatul S.O.S România, Mihai-Adrian Țiu, a transmis un mesaj public centrat pe ideea apărării interesului național și a reafirmării suveranității statului român în cadrul alianței.

Într-o declarație publică, acesta a subliniat că apartenența României la NATO reprezintă un pilon esențial al securității naționale, dar nu trebuie confundată cu o acceptare necondiționată a tuturor deciziilor venite din exterior.

„România trebuie să fie un aliat loial, însă să nu uite că loialitatea nu înseamnă renunţarea la propriile interese. Din contră, înseamnă asumare, responsabilitate şi capacitatea de a spune „nu” atunci când interesul naţional o cere. Pentru că un stat puternic nu este cel care tace, ci cel care îşi apără interesele. Acesta trebuie să fie obiectivul nostru: o Românie sigură, respectată şi suverană. Pentru că România nu a intrat în NATO pentru a deveni un stat care execută fără să întrebe, ci pentru a-şi proteja cetăţenii, pentru a-şi consolida securitatea şi pentru a fi parte a unui sistem de apărare colectivă în care fiecare stat este respectat”, a punctat deputatul, atrăgând atenția asupra necesității unei poziții echilibrate și asumate în cadrul alianței.

Mesajul său vine într-un context în care, potrivit acestuia, dezbaterea publică și transparența în privința deciziilor majore de securitate sunt insuficiente. Deputatul a insistat că hotărârile cu impact strategic trebuie discutate deschis în Parlament, nu adoptate „în spatele ușilor închise”, prin proceduri netransparente.

Un alt punct central al declarației a fost rolul Armatei României, care, în opinia sa,  trebuie să beneficieze de investiții reale, dotări moderne și respect instituțional, pentru a putea face față provocărilor actuale de securitate. În lipsa acestora, orice discurs despre siguranța națională rămâne, în viziunea deputatului, doar la nivel declarativ.

”De aceea, este esenţial ca Armata României să fie sprijinită, modernizată şi respectată.Nu putem vorbi astăzi despre securitate fără investiţii reale, fără dotări moderne şi fără respect pentru cei care poartă uniforma militară. În acelaşi timp, deciziile majore privind securitatea naţională trebuie discutate şi dezbătute în Parlamentul României, nu în spatele uşilor închise şi prin documente clasificate”, a mai afirmat deputatul de Olt.

Totodată, Mihai-Adrian Țiu a transmis un mesaj de recunoștință militarilor români care au participat la misiuni internaționale sub egida NATO, subliniind profesionalismul și sacrificiile acestora în teatre de operațiuni dificile. În esență, declarația deputatului conturează o poziție clară: România trebuie să rămână un aliat loial, dar nu pasiv. Loialitatea, în această viziune, înseamnă responsabilitate, asumare și capacitatea de a spune „nu” atunci când interesul național o impune. Acesta și-a reafirmat angajamentul pentru promovarea transparenței decizionale și pentru apărarea demnității României în cadrul parteneriatelor internaționale, transmițând un mesaj mobilizator.

”În această zi, avem şi o datorie morală: să le mulţumim militarilor români care au servit sub drapelul României în misiunile NATO. Ei sunt cei care au dus onoarea acestei ţări dincolo de graniţe, în teatre de operaţiuni dificile, cu profesionalism şi curaj. Ei merită tot respectul, felicitările şi recunoştinţa noastră!Îmi reafirm astăzi angajamentul pentru apărarea interesului naţional în Parlamentul României, pentru transparenţă în măsurile de securitate şi pentru o ţară care nu îşi negociază demnitatea. Deciziile majore privind securitatea ţării trebuie luate cu asumare publică în Parlament şi în faţa românilor.România trebuie să fie în NATO cu demnitate, cu voce proprie şi cu un singur obiectiv: apărarea interesului naţional”, a punctat Mihai Țiu.

Declarația se încheie într-o notă simbolică, marcând momentul aniversar al aderării: „La mulți ani României în NATO! Un popor unit nu poate fi învins!”.

Oltenia a devenit punctul de start al consultărilor regionale organizate de Partidul Social Democrat, într-un moment politic tensionat, marcat de nemulțumiri tot mai vizibile în interiorul coaliției de guvernare. Prima întâlnire de lucru a fost găzduită de organizația PSD Olt și a reunit conducerea națională, miniștri social-democrați, precum și lideri județeni din Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

În centrul discuțiilor s-a aflat construcția bugetară și impactul măsurilor guvernamentale asupra comunităților locale. Prim-vicepreședintele PSD și președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu, a lansat critici ferme privind modul în care a fost elaborat bugetul de stat. Acesta a subliniat că veniturile unităților administrativ-teritoriale sunt în pericol de scădere, ceea ce va afecta direct capacitatea autorităților locale de a funcționa și de a investi. Lipsa de predictibilitate financiară este, în opinia sa, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale actualei formule bugetare.

De asemenea, Oprescu a atras atenția asupra reducerii drastice a fondurilor alocate programului „Anghel Saligny”, considerat esențial pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Dacă anul trecut bugetul era de 12 miliarde de lei, în prezent sunt alocate doar 6 miliarde, o parte fiind deja direcționată către plata unor datorii anterioare. Criticile au vizat și prioritizarea cheltuielilor, fiind invocată alocarea a sute de milioane de lei pentru proiecte punctuale, în contrast cu dificultățile întâmpinate în finanțarea măsurilor sociale destinate unui număr mare de beneficiari.

”În calitate de președinte al Consiliului Județean, dar și de reprezentant al unui județ cu 112 UAT-uri, vreau să vă spun că sunt nemulțumit de cum s-a construit bugetul. Partidul Social Democrat a avut trei linii directoare principale în ceea ce privește construcția bugetului. Am vorbit de veniturile unităților administrativ-teritoriale și am cerut ca acestea să nu scadă. Din păcate, cu siguranță ele vor scădea și nu vom mai avea nicio predictibilitate a încasărilor pe noua formulă stabilită de premierul Bolojan și de ministrul finanțelor.

De asemenea, am cerut ca investițiile statului în infrastructură, prin programul Anghel Saligny, să nu se reducă. Am cerut ca banii pentru acest program să fie la nivelul anului trecut, adică la nivelul de 12 miliarde de lei și nu avem decât 6 miliarde prinse în acest buget, în condițiile în care o parte din bani se duc pentru plata facturilor de anul trecut. Și celebrul deja pachet social, un pachet care a trecut printr-o adevărată bătălie în comisia de buget și, într-un final, s-au găsit 1,1 miliarde de lei pentru 3,4 milioane de oameni, pe care la început nu-i găseam, dar, în același timp, s-au găsit 460 de milioane de lei pentru stadionul de la Oradea”, a transmis Marius Oprescu.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a confirmat că întâlnirea din Oltenia a scos la iveală o stare de tensiune în interiorul partidului, dar și în relația cu partenerii de guvernare. Acesta a subliniat că, deși PSD deține aproximativ 45% din ponderea parlamentară a coaliției, influența reală în procesul decizional este mult sub așteptări.

În opinia sa, actualul premier, Ilie Bolojan, nu a acționat ca lider al unei coaliții, ci mai degrabă în logica propriului partid. Grindeanu a vorbit deschis despre cele trei scenarii aflate în analiză: menținerea actualei formule de guvernare, trecerea PSD în opoziție, reconfigurarea coaliției. Totuși, liderul social-democrat a lăsat de înțeles că varianta continuării în actuala formulă este tot mai puțin susținută în teritoriu.

„O prima întâlnire în zona Olteniei, bazinul electoral numărul unu în acest moment pentru Partidul Social-Democrat, a fost o întâlnire foarte bună, în care s-a discutat mult despre economie, despre unde ne aflăm acum, despre măsurile pe care guvernul le-a luat în ultimele 10 luni, despre efectul acestor măsuri în viața noastră a tuturor, fie că suntem la putere, fie că suntem în opoziție, fie că nu facem deloc politică, efectul asupra românilor, care din păcate e unul prost.

PSD reprezintă 45% în ponderea coaliției în Parlament ca locuri, doar că primul ministru nu s-a comportat în aceste zece luni — și asta-i concluzia, până la urmă, a ședinței de azi — ca un prim ministru al unei coaliții. Poți să fii președintele PNL, poți să fii președintele PSD, poți să fii președintele USR și te comporți acolo, la partidul tău, pentru electoratul tău, așa cum consideri necesar. Când ai voturile și faci parte dintr-o coaliție în care cel mai mare partid este unul care nu e băgat în seamă sau când e băgat în seamă, ca să fie băgat în seamă, trebuie să amenințe, lucrurile nu mai sunt coordonate constructiv.

Eu am prezentat astăzi cele trei scenarii posibile să rămânem în formula de acum, cu Ilie Bolojan premier, să trecem în opoziție și a treia să existe o reconfigurare în interiorul acestei coaliții pro-europene. Nu există alte scenarii. (…) Mie îmi e greu să mă antepronunț, mai ales că mai avem șapte întâlniri regionale, dar există un trend pe care îl realizez și prin luările de cuvânt ale colegilor. În Oltenia a fost ca la olteni, mai aprinși, așa. Lumea, ceea ce a exlcus astăzi, a fost, din punctul meu de vedere unanim, a fost să mai continuăm în această formulă”, a precizat Sorin Grindeanu.

Alegerea Olteniei pentru debutul consultărilor nu este întâmplătoare. Regiunea reprezintă unul dintre cele mai importante bastioane electorale ale PSD, iar reacțiile liderilor locali sunt considerate relevante pentru direcția strategică a partidului la nivel național.

Întâlnirea de la Olt deschide astfel o serie de consultări regionale care vor continua în perioada următoare în întreaga țară, urmând să contureze poziția oficială a PSD în raport cu guvernarea și cu viitorul coaliției.

Consultările din Oltenia transmit un semnal clar: tensiunile din interiorul coaliției sunt reale, iar nemulțumirile PSD capătă tot mai multă consistență. În funcție de concluziile următoarelor întâlniri regionale, partidul ar putea lua o decizie majoră privind direcția sa politică în perioada următoare.

La împlinirea a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, deputatul SOS România, Mihai-Adrian Țiu, a transmis un mesaj puternic, centrat pe ideea de unitate națională, identitate și responsabilitate față de trecutul istoric.

În declarația sa, parlamentarul a subliniat că ziua de 27 martie 1918 nu reprezintă doar o simplă filă de istorie, ci un moment definitoriu în care românii din Basarabia au ales „ceea ce era drept și firesc”: revenirea la patria-mamă. Acesta a evidențiat curajul și conștiința națională a celor care au pus mai presus de orice valorile fundamentale – limba, credința și identitatea românească.

Deputatul a amintit că Unirea Basarabiei a fost primul pas către realizarea idealului național din 1918, însă a atras atenția și asupra rupturii dramatice produse în 1940, când România a fost forțată să cedeze acest teritoriu în urma ultimatumului sovietic, consecință a pactului Hitler–Stalin.

„Astăzi nu vorbim doar despre o pagină de istorie. Astăzi vorbim despre un act de curaj, despre o decizie care a schimbat destinul unei întregi naţiuni. La data de 27 martie 1918, Basarabia a revenit acasă şi a ales ceea ce era drept, ceea ce era firesc: unitatea cu România. Românii din Basarabia au ales identitatea, limba, credinţa şi rădăcinile lor.

Astăzi, 27 martie, marcăm 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, un moment fundamental al anului 1918, care a deschis drumul către Marea Unire de la 1 Decembrie şi către împlinirea idealului naţional al românilor. Din păcate, această unitate a fost frântă de cursul dramatic al istoriei. Timp de doar 22 de ani, românii de pe ambele maluri ale Prutului au trăit în acelaşi stat, până la 28 iunie 1940, când, în urma ultimatumului Uniunii Sovietice, consecinţă directă a pactului Hitler–Stalin, România a fost forţată să cedeze Basarabia.

La 108 ani de la acest act de voinţă naţională, Parlamentul României are nu doar o obligaţie morală, ci o datorie istorică de a aduce un omagiu profund şi recunoştinţă înaintaşilor care au făcut posibilă Unirea şi au pus mai presus de orice interesul naţional. Această zi ne obligă să ne întrebăm dacă suntem, astăzi, la înălţimea celor care au făcut posibil acel moment istoric. Pentru că Unirea nu a fost un gest simbolic. A fost un act de responsabilitate naţională şi dovada faptului că atunci când românii sunt uniţi, nimic nu le poate sta în cale”, a transmis Mihai-Adrian Țiu, subliniind că Parlamentul României trebuie să își asume rolul de păstrător al memoriei naționale și de apărător al interesului românesc.

În același timp, discursul său a avut și o componentă critică la adresa prezentului. Deputatul a vorbit despre o societate „fragmentată și dezbinată”, în care valorile naționale sunt adesea ignorate, iar istoria este tratată superficial. Potrivit acestuia, fără respect pentru trecut și fără unitate, România nu poate construi un viitor solid. Mesajul central al declarației a fost unul clar: România are nevoie de solidaritate, de lideri care să apere interesele naționale și de o reafirmare a identității românești ca fundament al dezvoltării.

„În prezent însă, românii văd o ţară fragmentată şi o societate dezbinată. Vedem cum identitatea naţională este pusă la încercare, cum valorile noastre sunt uitate, iar istoria este, uneori tratată cu superficialitate. Nu putem construi viitorul fără să ne cunoaştem trecutul. Nu putem vorbi despre progres fără să ne respectăm rădăcinile. Nu putem avea o ţară puternică fără unitate.România are nevoie, mai mult ca oricând, de solidaritate naţională. Are nevoie de oameni care să creadă în această ţară. Are nevoie de lideri care să apere interesele românilor, nu să le negocieze.

Identitatea românească reprezintă fundamentul pe care trebuie să ne construim viitorul, iar Basarabia nu este doar o pagină de istorie. Este parte din sufletul acestui neam. Este dovada că graniţele pot despărţi teritorii, dar nu pot rupe legături de sânge, de limbă şi de credinţă.Sacrificiul celor care au luptat pentru unitate nu trebuie uitat. Pentru că au luptat pentru ca noi să avem astăzi o ţară şi un viitor.

Însă noi ce facem astăzi cu această moştenire? România nu trebuie să fie slabă, supusă sau divizată. România trebuie să fie puternică, unită şi respectată. Avem datoria să apărăm identitatea naţională, să ne respectăm istoria şi să construim un stat care îşi protejează cetăţenii şi îşi reafirmă valorile.O naţiune care îşi pierde identitatea, îşi pierde direcţia. O naţiune dezbinată devine vulnerabilă. Dar un popor unit devine de neînvins.

Astăzi, la 27 martie, nu comemorăm doar trecutul, ci reafirmăm un angajament: acela de a nu uita, de a nu ceda şi de a merge mai departe împreună.Viitorul României depinde de capacitatea noastră de a rămâne uniţi, de a ne apăra valorile şi de a pune interesul naţional mai presus de orice.La mulţi ani românilor de pretutindeni!La mulţi ani românilor uniţi prin limbă, credinţă şi istorie!”, a punctat deputatul, subliniind că legăturile de limbă, credință și sânge nu pot fi rupte de granițe.

În încheiere, Mihai-Adrian Țiu a transmis un apel la unitate și responsabilitate, afirmând că viitorul României depinde de capacitatea românilor de a rămâne uniți și de a pune interesul național mai presus de orice. Declarația sa se încheie cu un mesaj mobilizator: „Un popor unit nu poate fi învins.”