Gheorghe Dincă, dezvăluire cutremurătoare: ”Luiza trăiește!”

0

Înainte de a primi sentința, criminalul de la Caracal a trimis o scrisoare către  familia Luizei Melencu.  Acesta le cere ajutor din închisoare, sub pretextul că Luiza trăiește.

Este vorba despre 11 pagini în care Gheorghe Dincă îi sfătuiește să renunțe la avocata Carmen Obârșanu și să-i solicite avocatului familiei Măceșanu, Aurel Moldovan, să îi reprezinte și pe ei.

Gheorghe Dincă: „Sunt supărat că sunt acuzat pe nedrept”

„Vă înțeleg supărarea, dar dacă sunteți oameni ce judecați lucrurile după acele probe științifice veți realiza fără nicio ezitare să descoperiți că Luiza dumneavoastră trăiește. Eu mă rog mereu să apară și să vă relateze adevărul Luiza, ca să nu vă mai lăsați influențați de această tâmpită de avocată Obârșanu. Oameni buni, numai eu știu prin ce am trecut în 26-07-2019 și câtă bătaie am primit în acea dimineață de la trupele de mascați din Slatina ca să iau asupra mea acele așa-zisele acuzații că eu am omorât fetele. Să dea Dumnezeu să nu treceți prin ce am trecut eu cu acești nebuni. Dacă nu o schimbați cu Moldovan veți regreta mai târziu„, scrie Dincă.

Gheorghe Dincă le cere rudelor Luizei să îi fie alături în următoarea fază a procesului și să ceară împreună „să fiu audiat de la început pentru a declara adevărul, să îi putem demasca pe Buță și Petruța și de la ei se vor demasca susținătorii lor”.

„Chiar dacă mor, am aproape 70 de ani. Sunt supărat că sunt acuzat pe nedrept și doresc, câte zile mai am de trăit, să îi desconspir pe acești mafioți care ei se cred mici Dumnezei”, le mai scrie Gheorghe Dincă.

Tribunalul Olt l-a condamnat pe Gheorghe Dincă la pedepse care cumulate însemnau 108 ani de pușcărie, din care ar trebui să execute 30.Gheorghe Dincă se consideră neîndreptățit

și cere să i se facă dreptate. Acesta susține că totul este un scenariu bine pus la punt și, de fapt, cel care le-a răpit pe Luiza și Alexandra este Buță Ștefan, fetele fiind livrate unei rețele de trafic de persoane, în Turcia.

potrivit capital.ro

Compania de Apă Olt construiește stații de epurare în comunele Tia Mare și Rusănești

Compania de Apă Olt a semnat, în data de 11.10.2022, contractul de lucrări „Extinderea facilităților de tratare a apei uzate pentru aglomerările Tia Mare și Rusănești”, din cadrul proiectului, cu finanțare europeană, „Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Olt, în perioada 2014-2020”.

Cele două stații de epurare vor fi amplasate în comunele Tia Mare și Rusănești, din județul Olt și vor fi prevăzute cu următoarele facilități: treaptă mecanică ( bazin de omogenizare, stație de pompare, deznisipare și separator de grăsimi), treaptă biologică și treaptă de tratare a nămolului. Nămolul deshidratat va fi evacuat sau stocat în depozitul intermediar amplasat în incinta stațiilor de epurare. Fiecare stație de epurare va deservi între 4 000 și 4 400 de locuitori.
Contractul de lucrări a fost atribuit, în urma unei licitații publice deschise, cu respectarea prevederilor legislației românești în domeniu, ASOCIEREA SIA DYNAMIC SOLUTION SRL și SIVEDA PRO SRL cu SIA DYNAMIC SOLUTION lider de asociere. Valoarea contractului este de 14.888.618, 04 lei fără TVA, iar durata de execuție este de 34 luni ( 6 luni durata de execuție a proiectului de către antreprenor, 25 de luni, perioada de execuție a lucrărilor și 3 luni, perioada de teste și punere în funcțiune). Perioada de garanție a lucrărilor este de 36 de luni.
”Acestea sunt două dintre cele nouă stații de epurare noi pe care Compania de Apă Olt le construiește în cadrul proiectului cu finanțare europeană nerambursabilă -Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Olt, în perioada 2014-2020. Prin toate investițiile pe care le facem în cele 17 comune, printre care se află și Tia Mare și Rusănești, contribuim la dezvoltarea acestor localități, protejând și îmbunătățind calitatea mediului și sănătatea cetățenilor. Ne implicăm activ în viața comunităților locale, pentru că noi suntem parte din fiecare comunitate. Acesta este unul din cele 26 de contracte de lucrări din cadrul proiectului Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Olt în perioada 2014 – 2020, cu o valoare totală eligibilă de 1.147.116.622,49 lei fără TVA”, a declarat CĂTĂLIN UȘURELU, Directorul general al Companiei de apă Olt.

Paul Stănescu crede că România merită în Schengen

0

Paul Stănescu, secretarul general al PSD, a anunţat, printr-un comunicat de presă, că „România nu este singurul stat care are de pierdut dacă nu va fi acceptat în următoarea perioadă în Schengen”.

„Obligația României față de toți cetățenii este să facă pasul în spațiul Schengen cu demnitate. Nu este necesar să plecăm capul mai mult decât un salut politicos și diplomatic. S-a tot vehiculat zilele aceastea ideea că plătim sau că trebuie să plătim ‘tribut’ nu știu căror țări. Vremurile când eram obligați să oferim tot felul de dări diverselor imperii care și-au manifestat influența pe pământurile românești sunt demult apuse.

Astăzi, după mai mult de un secol de când ideea națională s-a concretizat, România este stat național, suveran și independent, care are obligația să-și urmărească propriile interese. Suntem parte a NATO pentru că asta ne-am dorit pentru securitatea națională și suntem în marea familie europeană, pentru că aici ne este locul și geopolitic, și spiritual.

Prin urmare, România nu este singurul stat care are de pierdut dacă nu va fi acceptat în următoarea perioadă în Schengen. Chiar Uniunea Europeană va fi marele perdant. Încă o dată românilor le-ar fi îngrădită libertatea de mișcare, exclusiv pe considerente politico-economice. Neîncrederea, extremismul și pozițiile radicale anti-UE se vor accentua, iar ideea de solidaritate europeană va pierde teren.

Indiferent de semnalele pe care le primim, mai bune sau mai rele, până la momentul deciziei finale, ar fi util să construim un front comun, nu doar politic, ci și civic. În situația în care România este ținută în loc din motive politice, efortul nu poate fi doar politic. Organizațiile neguvernamentale, cetățenii, mediul de afaceri, presa au, la rândul lor, datoria să facă presiuni în calitate de cetățeni europeni. Trebuie să le reamintim prin toate mijloacele că Uniunea Europeană este un spațiu al națiunilor egale și nu al unora care își arogă dreptul de a bloca dezvoltarea comunității din cine știe ce interese.

România este un pilon de stabilitate politică pentru proiectul Uniunii Europene, un partener loial, cu o direcție proeuropeană clară, asumată de către toată clasa politică românească.

Apartenența la spațiul Schengen este dezideratul nostru, iar dacă România îndeplinește criteriile tehnice, nu există nicio justificare care să ne blocheze. Prin urmare, nu este în interesul nostru să intrăm pe ușa din dos, la fel cum nu este în interesul Uniunii Europene să fim ținuți pe dinafară doar pentru că un anumit stat forțează de atâta timp un blocaj politic”, se arată în comunicatul PSD semnat de Paul Stănescu.

Senatorul Siminica Mirea, inițiatorul unui proiect important

0

Senatorul Siminica Mirea a inițiat alături de colegii parlamentari din PSD Olt,  proiectul de lege care prevede stabilirea condițiilor recrutării, selecționării și repartizării pe posturi și unități a candidaților la concursurile de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și a soluțiilor tehnico-organizatorice privind activitatea de mutare la cerere prin realizarea unei aplicații informatice care să asigure TRANSPARENȚĂ și CORECTITUDINE.

Actul normativ propus a fost votat în ședința de Plen a Senatului României de ieri, 10 octombrie 2022, cu 89 de voturi pentru.
”Inițiativa vine în urma prevederilor problematice regăsite în Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în raport cu deficitul de resursă umană, lipsa stabilității posturilor, lipsa condițiilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere sau comandă, gestionarea ineficientă a resursei umane anterior încadrării pe post și altele. Cred cu tărie că propunerea legislativă asigură cele enunțate mai sus, și anume TRANSPARENȚĂ și CORECTITUDINE, două aspecte importante fără de care M.A.I. nu poate funcționa, iar implementarea modificărilor prezente în textul actului normativ propus sunt, în mod real, NECESARE”, a fost mesajul transmis de senatorul Siminica Mirea.

533 de ani de la prima atestare documentară a localității Curtișoara

0

Cu prilejul împlinirii a 533 de ani de la prima atestare documentară a localității, primăria comunei Curtișoara organizează în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Olt „Pan M. Vizirescu”  lansarea cărții „Monografia comunei Curtișoara, județul Olt (din cele mai vechi timpuri până la 1964)”, scrisă de prof. Ilie F. Păun, o ediție îngrijită de Acad. Octavian Popescu și ing. Doina Dumitrașcu (Păun).

Evenimentul va avea loc duminică, 2 octombrie 2022, cu începere de la ora 13:00, la Școala Gimnazială din Curtișoara, în cadrul evenimentului cultural „Sărbătoarea Nucului”, ediția a XXI-a.

Salariul minim brut crește în 2023

0

​Salariul minim brut ar putea crește la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023, față de 2.550 cât este în prezent. Chiar și așa România rămâne pe ultimele locuri în clasamentul european al veniturilor minime.

În acest moment, România are al treilea cel mai mic salariu minim brut din UE, doar peste Letonia și Bulgaria.

Un salariu minim brut de 3.000 de lei, chiar și acum, ar pune țara noastră pe al al cincilea loc de jos în sus în topul european.

Însă veniturile minime au crescut în semestrul al doilea în mai multe țări, potrivit datelor Eurostat, ceea ce înseamnă că sansele României de a avansa în clasamentul UE sunt minore.

21 de state din Uniunea Europeană au salarii minime, excepție fiind Italia, Cipru, Austria, Finlanda, Suedia și Danemarca.

În acest moment, cel mai mare salariu minim brut este în Luxemburg, de aproape cinci ori mai mare decât în România.

„Am susţinut încă de la început că trebuie să ne îngrijim astfel încât să ne aliniem la această decizie. Există posibilitatea ca începând cu anul 2023, aşa cum am discutat în coaliţie şi am afirmat de fiecare dată, să susţinem creşterea salariului minim şi, desigur, a pensiei, doar că aceste date, aşa cum este şi normal şi responsabil, vor fi făcute public după ce avem proiecţia de buget pe anul 2023”, a spus șeful Guvernului.

Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, a anunțat recent că social-democrații vor propune creșterea salariului minim brut la 3.000 de lei.

De menționat este că miercuri Parlamentul European a aprobat directiva privind salariul minim european. Aceasta va obliga statele membre care au salariu minim pe economie, inclusiv România, să „garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent”, propunând și o formulă de calcul legată de salariul mediu.

Luna aceasta este așteptat ca directiva să fie adoptată și de Consiliul UE, după care se va publica în Jurnalul Oficial al UE, iar statele membre vor avea la dispoziție maximum 2 ani pentru a o transpune în legislațiile naționale. Adoptarea este una formală, în această fază, pentru că textul a fost deja agreat în urma negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliul UE.

Cel mai important, directiva prevede că stabilirea salariului minim „rămâne o prerogativă națională”, potrivit unui comunicat al PE transmis StartupCafe.ro. Totuși, statele membre, inclusiv România „trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor”. „Pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut” – mai spune Parlamentul de la Strasbourg.

Au fost desemnați câștigătorii festivalului „Corabia de aur”

0

Cea de-a 47 ediție a festivalului național de muzică ușoară și populară „Corabia de aur” s-a încheiat duminică seară, 18 septembrie 2022. Premiile acordate de juriul condus de omul de radio Titus Andrei au fost acordate pe cele două secțiuni, astfel:

Muzică ușoară:

Trofeul: Theodor Pupezezcu – Dâmbovița

Premiul I: Karina Todireanu – Botoșani

Premiul II: Andrada Ghiduruș – Slobozia

Premiul III: Mario Niculescu – Târgu Jiu

Premiul „Jan Dașoveanu”: Andreea Claudia Dumitriu- București

Premiul de popularitate: Robert Dincă – Pitești

 

Muzică Populară: 

Trofeul: Larisa Cârlugea – Rovinari

Premiul I: Stelian Păun – Giurgiu

Premiul II: Ana Maria Deaconu – Olt

Premiul III: Cătălina Beșcucă – Gârcov

Premiul „Mitu Bucureșteanu”: Ana Sâiu – Caracal

Premiul special „Gelu Barabancea”: Steliana Oiță – Dolj

 

Festivalul-concurs „Oltenii și Restu` Lumii”, la a XXVI-a ediție

0

Primăria municipiului Slatina organizează în perioada 23 – 25 septembrie în parcul Tineretului, Festivalul-concurs „Oltenii și Restu` Lumii”, ediția a XXVI-a.

”Vineri 23 septembrie începând cu ora 11:30, la intrarea în Parcul Tineretului vă așteptăm să trecem împreună –Vama Oltenească– alături de actorul George Mihăiță – personalitatea festivalului, ce ne va prezenta un scurt moment artistic. Pașapoartele de oltean vor fi distribuite tuturor celor prezenți, timp în care îi vom da cep butoiului cu vin la standul -La cățaua leșinată-. Ne vom bucura împreună de bucatele tradiționale românești în timp ce vom asista la nelipsitele concursuri de bancuri în public, expoziții de caricatură, dueluri epigramistice și multe alte activități culturale. Vom întâmpina cu voie bună, timp de 3 zile, alături de actorul Andrei Duban, ansamblurile folclorice, dar și interpreții de muzică ușoară și de petrecere, după cum urmează: Damian Drăghici & Brothers, Carmen Chindriș și Taraful Rutenilor, Eugenia Nicolae, Feli și Ansamblul profesionist „Doina Oltului”,a anunțat edilul municipiului Slatina, Emil Moț.
Programul complet al festivalului este următorul:

VINERI – 23 septembrie 2022

Orele 10:10 – 11:11 Primirea invitaţilor la Consiliul Judeţean Olt.

Orele 11:31 – 12:12 (plus sau minus): Vama oltenească – (la intrarea în Parcul Tineretului). Primirea invitaţilor – actorul George Mihăiță (Personalitatea festivalului),

Președintele festivalului – George Smarandache, caricaturişti, epigramişti, interpreţi de umor, ansamblurile folclorice ale etniilor invitate.

Scenetă: Nae Alexandru, actor la Teatrul de Revistă Constantin Tănase;
Oficialităţi locale, Fanfara Lyra Band, dansatori (Doina Oltului, pâine tradițională cu sare, pastramă, mamăligă, vin şi praz, paşapoarte de oltean.
Orele 12:12 – 17:17: Deschiderea Târgului meşterilor populari tradiţionali. (Parcul Tineretului);
Deschiderea târgului „Bucătăria tradiţională românească” (din judeţul Olt şi din ţară) – (Parcul Tineretului);
Deschiderea butoiului cu vin şi glume. Mustăria „La Căţaua Leşinată”.
Taraful de la Morunglav.
Moderator: ANDREI DUBAN.
Actriţe la călcat struguri. Statui vivante. Atribuirea de funcţii şi (i)responsabilităţi în Târg. (Parcul Tineretului);
Birourile Mobile de Paşapoarte: (Se aplică Moaca pe Paşaportul de Oltean) – în birourile amenajate (Marian Avramescu, Leonte Năstase). Ansamblurile folclorice ale etniilor invitate. Acordarea de suveniruri ansamblurilor de către Primăria municipiului Slatina. (Parcul Tineretului);
Concursuri ad-hoc:
  1. Concurs epigramistic
  2. Concurs de bancuri – în public – cu participarea echipelor de epigramişti şi caricaturişti, invitaţi şi din public – moderator ANDREI DUBAN
Orele  16:10  –  16:50:  EXPOZIŢIE  DE  CARICATURĂ  ROMÂNEASCĂ:  „GABRIEL BRATU” (Galeria „Artis”).
Orele 17:17 – 18:00: Expoziţie de caricatură: Gogu Neagoe (Holul Muzeului Județean Olt).
Orele 17:17 – 22:00: Actriţe la călcat struguri. Statui vivante. Birourile Mobile de Paşapoarte: (Se aplică Moaca pe Paşaportul de Oltean) – în birourile amenajate (Marian Avramescu, Leonte Năstase) (Parcul Tineretului).
Orele 18:00 – 20:00: Concert Ansamblurile folclorice ale etniilor invitate (Parcul Tineretului).
Orele 19:00 – 21:00: Teatru invitat București: „Reconstituirea unei vieți”, cu George Mihăiță
– Centrul Cultural „Eugen Ionescu”.
Orele 20:00 – 21:00: Concert DAMIAN DRĂGHICI & BROTHERS.
Orele 21:00 – 22:00: Concert CARMEN CHRINDIS & TARAFUL RUTENILOR.
SÂMBĂTĂ – 24 septembrie 2022
Orele 09:30 – 11:00: Spectacole susținute de formațiile artistice ale etniilor invitate. Locații:
Piața Steaua, Fântâna Speranței.
Orele 10:10 – 22:00: Mustăria „La Căţaua Leşinată” – Tarafuri şi ansamblurile invitate (Parcul Tineretului);
Târgul meşterilor populari (Parcul Tineretului);
Târgul „Bucătăria tradiţională românească”. (Parcul Tineretului).
Orele 11:00 – 11:30: Expoziţia concursului naţional de caricatură – jurizare, premiere (Biblioteca Județeană Olt „Ion Minulescu”).
Expoziţie de caricatură: MARIAN AVRAMESCU și LEONTE NĂSTASE (Biblioteca Județeană Olt „Ion Minulescu”).
Orele 11:30 – 13:00: Premiere concurs de epigramă – Biblioteca Județeană Olt „Ion Minulescu”;
Premiere concurs volum de carte umoristică – Biblioteca Județeană Olt „Ion Minulescu”; Duel epigramatic-concurs. Biblioteca Județeană Olt „Ion Minulescu”.
Orele 17:17 – 22:00: Actriţe la călcat struguri. Statui vivante. Birourile Mobile de Paşapoarte: (Se aplică Moaca pe Paşaportul de Oltean) – în birourile amenajate (Marian Avramescu, Leonte Năstase) (Parcul Tineretului).
Orele 18:00 – 20:00: Concert Ansamblurile folclorice ale etniilor invitate (Parcul Tineretului).
Orele 20:00 – 21:00: Concert EUGENIA NICOLAE.
Orele 21:00 – 22:00: Concert FELI.
DUMINICĂ – 25 septembrie 2022
Orele 09:30 – 11:00: Spectacole susținute de formațiile artistice ale etniilor invitate. Locații:
Piața Steaua, Fântâna Speranței.
Orele 10:10 – 22:00: Mustăria „La Căţaua Leşinată” – Tarafuri şi ansamblurile invitate. (Parcul Tineretului);
Târgul meşterilor populari. (Parcul Tineretului);
Târgul Bucătăria tradiţională românească. (Parcul Tineretului).
Orele 17:17 – 22:00: Actriţe la călcat struguri. Statui vivante. Birourile Mobile de Paşapoarte: (Se aplică Moaca pe Paşaportul de Oltean) – în birourile amenajate (Marian Avramescu, Leonte Năstase) (Parcul Tineretului).
Orele 18:00 – 22:00: CONCERT EXTRAORDINAR SUSȚINUT DE ANSAMBLUL FOLCLORIC „DOINA OLTULUI” (Parcul Tineretului).
Orele 22:00: ÎNCHIDEREA FESTIVALULUI

Salariații vor beneficia în ianuarie de o nouă zi liberă

0

Numărul liberelor legale de care beneficiază salariații din țara noastră ar putea crește în următoarea perioadă, potrivit unui proiect legislativ ce a primit de curând un raport favorabil la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Mai exact, se dorește introducerea datei de 6 ianuarie, în care se sărbătorește Boboteaza, în lista zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Astfel, potrivit proiectului legislativ care a fost respins la Senat în mai, dar care va ajunge curând la votul decisiv al deputaților, având propunere de adoptare, și sărbătoarea Botezul Domnului sau, așa cum mai este cunoscută, Boboteaza ar urma să se alăture listei existente a zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, ducând numărul acestora la 16. Boboteaza se sărbătorește pe 6 ianuarie.

În momentul de față, Codul muncii stabilește următoarele 15 libere legale:

  • 1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou);
  • 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române);
  • Vinerea Mare (ultima zi de vineri înaintea Paștelui);
  • prima și a doua zi de Paști;
  • 1 mai (Ziua Muncii);
  • 1 iunie (Ziua Copilului);
  • prima și a doua zi de Rusalii;
  • 15 august (Adormirea Maicii Domnului);
  • 30 noiembrie (Sfântul Andrei);
  • 1 decembrie (Ziua Națională a României);
  • 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun).

În plus, Codul muncii mai prevede și acordarea a două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

Propunerea apare, potrivit inițiatorilor, în contextul în care „la nivel european, România se situează pe ultimele poziţii în ceea ce priveşte numărul zilelor libere, astfel că, spre exemplu în 2022, dintre cele 15 sărbători legale, doar nouă se află în timpul săptămânii, cu două în plus faţă de anul trecut”.

În prezent, dintre cele 15 libere legale stabilite de Codul muncii, nouă sunt sărbători religioase.

Dacă salariații lor lucrează în zile de sărbătoare legală, angajatorii sunt obligați să le acorde acestora compensații, altfel riscând amenzi de până la 10.000 de lei, potrivit avocatnet.ro