Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a declarat că România nu ar avea o problemă ca Federația Rusă să inspecteze baza de la Deveselu, întrucât „nu avem nimic de ascuns”, dar a subliniat că un astfel de demers – ce s-ar înscrie în cadrul măsurilor de transparență propuse de NATO – ar trebui să se facă pe bază de reciprocitate, adică și aliații să aibă dreptul, la rândul lor, să viziteze baze de rachete de pe teritoriul Federației Ruse.
„Eu nu văd absolut nicio problemă ca Federația Rusă sau oricine altcineva să vină să viziteze baza de la Deveselu și să se convingă personal că acolo este nimic altceva decât ceea ce am spus noi. Nu există niciun fel de amenințare față de Federația Rusă. Dar există în același timp – și aici cred că este o cerință absolut logică -, există și o cerință de reciprocitate. Dacă Federația Rusă este interesată să verifice ceea ce deja cred că știe și anume că această bază nu reprezintă în niciun caz o amenințare, și noi, aliații, inclusiv România, avem dreptul să cerem să vizităm și noi baze de rachete, de exemplu amplasate pe teritoriul Federației Ruse. Cred că este o cerere absolut normală”, a declarat Bogdan Aurescu.
Declarația a fost făcută în contextul în care, potrivit The Wall Street Journal, Alianţa Nord-Atlantică a propus miercuri Rusiei măsuri în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia, a scris HotNews. Înainte de a transmite propunerile SUA la Moscova, oficialii americani au arătat un document confidențial aliaților europeni, subliniind câteva posibile soluții, după care administrația Biden a consultat și a informat Congresul. Una din ideile prezentate Rusiei în document ar permite inspecțiile bazelor americane din Polonia și România, scrie publicația americană.
„Nu cred că informația a fost foarte exactă. Sigur, ei fac referire la documentul pe care Statele Unite l-au înaintat ieri Rusiei, dar întrucât documentul respectiv nu este public, eu nu pot să vă confirm oficial că așa ceva este în acel document”, a punctat Bogdan Aurescu.
Aurescu: „Am discutat posibilitatea unor măsuri de transparență”
„Ceea ce pot să vă spun este că noi am discutat încă de la momentul în care am negociat prezența scutului antirachetă în România cu partenerii americani, am discutat în mod deschis posibilitatea unor măsuri de transparență și am discutat inclusiv recent, în această perioadă, cu Statele Unite. Nu avem nimic de ascuns la Deveselu. Noi am spus întotdeauna că acolo se găsesc niște interceptori care vizează posibile amenințări cu atacuri balistice din afara spațiului euroatlantic, deci nu din partea Rusiei. Poziționarea acestei baze de la Deveselu față de Federația Rusă este de așa natură, încât nu prezintă o amenințare față de rachetele intercontinentale sau de alt tip ale Federației Ruse și în niciun caz nu există în această bază rachete ofensive, așa cum susține Federația Rusă”, a explicat Bogdan Aurescu.
„Am fost implicați atât în dialogul bilateral cu Statele Unite și au existat etape de dialog atât direct, bilateral, cât și prin intermediul Alianței Nord-Atlantice, am fost implicați, la nivelul NATO, în acest proces de luare a deciziilor. De exemplu, documentul care a fost înaintat ieri (miercuri – n.r.) de către Alianța Nord-Atlantică a fost adoptat în unanimitate de către toate statele aliate, inclusiv de România, și a fost un proces de negociere, care s-a derulat într-un interval de timp relativ scurt, aș spune, și care a arătat unitatea Alianței Nord-Atlantice. Deci, România a fost permanent implicată în acest proces”, a menționat ministrul român de externe.
Potrivit Wall Street Journal, și oficialii polonezi au declarat că guvernul lor este deschis pentru inspecții de apărare antirachetă, cu condiția ca Rusia să permită inspecția activităților rusești cu rachete în Kaliningrad, o enclavă rusă puternic militarizată de la Marea Baltică, care se învecinează cu Polonia și Lituania.
România nu este îngrijorată de pretențiile Rusiei
Întrebat dacă este îngrijorat de faptul că Rusia, în lista de cerințe înaintată Washingtonului, ar vrea ca NATO să-și retragă trupele din România și Bulgaria, ministrul de externe a răspuns: „Nu pot să spun că am fost îngrijorat, pentru că România este stat aliat, membru al NATO, avem toate garanțiile de securitate care decurg din această calitate, NATO este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, suntem acoperiți de clauza de apărare colectivă, iată, aliați din NATO foarte importanți vin în România cu trupe și echipamente ca să ne sprijine. În egală măsură, am reacționat la acel moment și NATO, la rândul său, a reacționat și a respins astfel de solicitare”, a arătat Bogdan Aurescu.
„De fapt, solicitarea în sine referitoare la România și Bulgaria nu se regăsește explicit în propunerile Federației Ruse din decembrie. Acolo se vorbește în general de blocarea politicii de extindere a Alianței – ceea ce este inadmisibil, pentru că acest fapt nu este supus unui veto extern și această decizie ține strict de Alianță și de statul candidat. În altă ordine de idei, s-a solicitat într-adevăr să se retragă echipamentele aliate de pe teritoriul statelor care au devenit membre NATO după 1997, anul în care s-a încheiat acest Act fondator al relațiilor NATO-Rusia. Dar menționarea explicită a României și a Poloniei a fost făcută într-un context în care s-a răspuns la o întrebare adresată purtătorului de cuvânt al MAE rus prin care se încerca o explicitare a acelei propuneri din decembrie. Noi am arătat foarte clar că o astfel de solicitare este inadmsibilă. Tot ce înseamnă trupe și echipamente aliate pe flancul estic, inclusiv în România, fac parte din ceea ce înseamnă apărarea colectivă, unde iarăși, un stat terț nu poate să aibă un drept de veto”, a explicat Bogdan Aurescu.
Forțele ruse din flancul estic al NATO, mai multe decât ale Alianței
„Oricum, ceea ce se găsește pe flancul estic, inclusiv în România sau ceea ce va fi amplasat în România ca parte a acestui efort de consolidare a flancului estic reprezintă măsuri strict defensive. Alianța Nord-Atlantică este o alianță strict defensivă și este oricum prevăzut în tratatul care a fondat NATO. Iar dacă ne uităm comparativ la dimensiunea forțelor ruse din acest moment amplasate în proxmitatea Ucrainei și ceea ce NATO a amplasat pe flancul estic este clar că dimensiunea forțelor ruse este cu mult mai mare, de câteva ori mai mare. Deci, nu se pune problema unei posturi amenințătoare sau ofensive din partea NATO față de Rusia și cred că și Rusia știe foarte bine acest lucru”, a punctat șeful diplomației române.
„Toată această situație de securitate care este în continuă deterioare și într-o deteriorare accelerată mai ales în ultima perioadă a fost creată de Federația Rusă. Care sunt scopurile acestei desfășurări de forțe pot fi deduse din cerințele pe care le-a adresat deja în luna decembrie – să nu se extindă NATO spre est, dar Ucraina, de exemplu, sigur, este stat candidat, dar nu se punea problema unei decizii iminente de intrare a Ucrainei în NATO, pentru asta e nevoie de un proces mult mai îndelungat, mult mai laborios, și România a trecut printr-un astfel de proces de aderare și știm foarte bine că nu e așa de simplu. Doi – celelalte cerințe se referă la modificarea unor parametri ai securității europene cu cerințe care sunt inacceptabile față de NATO. Prin urmare, doar Federația Rusă știe în momentul de față ce urmează să se întâmple. Noi sperăm, însă, că răspunsul va fi unul responsabil și că dialogul va prevala, aceasta este speranța noastră și tot efortul diplomatic pe care l-am făcut în ultima perioadă, în diverse formate, este cu acest scop: dezescaladarea, reducerea tensiunilor, revenirea la o situație de normalitate”, a subliniat ministrul român de externe.
Sursa digi24.ro
Citește și https://www.adevaruldinoltenia.ro/2022/01/28/o-masina-a-luat-foc-pe-o-strada-din-slatina/
