Deputatul PNL Gigel Știrbu se adresează direct către PSD, într-un discurs public în care acuză organizația politică că amână deliberat decizii politice majore pentru a-și consolida influența asupra instituțiilor-cheie ale statului.
Potrivit liberalului, termenul de 20 aprilie nu este unul întâmplător, ci face parte dintr-un „calcul rece”, corelat cu negocierile privind numiri esențiale în sistemul de justiție și în structurile de forță ale statului. Acesta susține că în această perioadă se discută ocuparea unor funcții strategice precum conducerea Parchetului General, a DNA sau a serviciilor de informații, instituții care, în opinia sa, au un rol decisiv în gestionarea dosarelor de corupție.
Gigel Știrbu: „Nu e responsabilitate, e interes direct”
În discursul său, Gigel Știrbu respinge ideea că eventualele amânări ar avea legătură cu stabilitatea guvernării, afirmând că miza reală este „controlul”. El acuză PSD că urmărește: controlul asupra justiției, controlul asupra informațiilor, controlul asupra dosarelor sensibile.
„PSD nu amână nicio decizie din „responsabilitate”. PSD amână pentru că are ceva de rezolvat. Până pe 20 aprilie. Coincidență? Nu. Calcul rece. Același termen în care se împart funcțiile-cheie: procurori, Parchetul General, DNA, șefi de servicii. Exact zonele care au implicare în rezolvarea dosarelor de coruptie si unde se hotaraste răspunderea în fața legii.
Adevărul este simplu și brutal: nu guvernarea îi interesează, nu stabilitatea, nu românii. Îi interesează CONTROLUL. Controlul asupra justiției. Controlul asupra informației. Controlul asupra dosarelor. Pentru că acolo este miza reală: libertatea lor și liniștea averilor făcute din combinații, din contracte umflate, din ani de abuz. Prelungirea asta nu este politică, este o operațiune de salvare, își negociază imunitatea,își securizează oamenii,își închid cercul”, a transmis deputatul Gigel Știrbu.
Liberalul vorbește despre „o operațiune de salvare”, în care ar fi negociate poziții și influențe pentru a asigura „imunitatea” și protecția unor persoane vizate de posibile anchete. În acest context, Gigel Știrbu afirmă că prelungirea deciziilor politice nu mai poate fi considerată un act de guvernare, ci o tentativă clară de „capturare de stat”.
Deputatul PNL îl oferă drept exemplu pe Ilie Bolojan, pe care îl descrie ca fiind un model de administrație orientată spre reformă reală și asumare politică. Potrivit lui Știrbu, diferența dintre cele două abordări este fundamentală: unii actori politici își protejează trecutul, alții încearcă să construiască viitorul.
Discursul include și un apel adresat președintelui Nicușor Dan, căruia i se transmite că actualul context politic depășește miza electorală și vizează direcția României pe termen lung.
„În timp ce PSD trage de timp și sapă, zi de zi, la temelia statului, există și un alt tip de politică, una în care îți asumi decizii grele, chiar dacă îți costă imaginea construită în zeci de ani. Ilie Bolojan este exact opusul acestui joc toxic: un om care a demonstrat în administrația locală că reforma înseamnă costuri personale, dar beneficii reale pentru oameni. Un om dispus să riște capitalul de încredere strâns în 30 de ani pentru a face ceea ce trebuie pentru România.
Aici e diferența fundamentală: unii își apără trecutul, alții încearcă să salveze viitorul. România nu poate fi ținută ostatică pentru ca un partid să-și rezolve problemele penale și să-și planteze oamenii în punctele-cheie ale statului. Asta nu mai este guvernare. Este capturare de stat, pe față. Și fiecare zi în plus în care trag de timp este încă o zi în care încearcă să-și betoneze sistemul de protecție.
Românii trebuie să vadă clar: nu e despre „dacă ies sau nu de la guvernare”. Este despre CE lasă în urmă înainte să plece. Presedintele Nicusor Dan trebuie sa stie:ca nu-si joaca doar cel de al doilea mandat, ci joaca viitorul României, pe multi ani de acum inainte”,mai avertizează deputatul liberal.
Mesajul liberalului este unul clar: România nu trebuie să devină „ostatică” unor interese politice de grup, iar ceea ce se întâmplă în prezent ar putea avea consecințe pe termen lung asupra funcționării statului de drept.
