Discuțiile privind reforma administrativ-teritorială și comasarea comunelor revin în prim-plan la nivel național, fiind prezentate de unii decidenți ca soluție pentru reducerea cheltuielilor publice și eficientizarea administrației. În județul Olt, președintele Consiliului Județean, Marius Oprescu, atrage însă atenția că o astfel de reformă nu poate fi realizată în lipsa unei viziuni clare, a unei analize reale din teren și, mai ales, fără dezvoltarea serviciilor publice.
Potrivit acestuia, orice tentativă de reorganizare administrativă bazată exclusiv pe calcule teoretice sau economice riscă să creeze probleme mai mari decât cele pe care încearcă să le rezolve.
Marius Oprescu: „Fără servicii dezvoltate, comasarea localităților riscă să lovească direct în cetățeni”
Președintele Consiliului Județean Olt susține că realitatea din teritoriu este mult mai complexă decât pare în analizele realizate la nivel central și avertizează că simpla comasare a unor unități administrativ-teritoriale nu garantează eficiență.
„Fără un proiect clar, această reformă nu poate fi făcută. Să unești două sau trei localități poate suna bine pe hârtie, dar în realitate lucrurile sunt mult mai complicate”, a declarat președintele Consiliului Județean Olt.
Acesta a subliniat că, în special în zonele din nordul județului, comunele sunt întinse pe suprafețe mari, iar distanțele dintre sate reprezintă deja o provocare pentru cetățeni. În eventualitatea unei comasări, accesul la serviciile administrative ar deveni și mai dificil.
„Să unești două, trei localități și să îți ia 20 de kilometri să ajungi la primărie pentru o adeverință, pentru plata taxelor sau pentru o problemă administrativă, nu cred că este o soluție realistă. Reforma nu poate fi gândită din birouri, fără contact direct cu realitatea din teren”,a precizat Oprescu.
Cetățenii, cei mai afectați de eventualele comasări
În prezent, în multe localități din județul Olt, satele aparținătoare sunt situate la distanțe considerabile față de centrul administrativ. În cazul unei reorganizări, locuitorii ar putea fi nevoiți să parcurgă chiar și 25–30 de kilometri pentru a ajunge la primărie. Această situație ar afecta în mod direct accesul la servicii esențiale, precum: plata impozitelor și taxelor locale; obținerea de adeverințe și documente administrative; depunerea cererilor pentru subvenții agricole, inclusiv la APIA; participarea la audiențe; rezolvarea problemelor sociale sau administrative urgente. Persoanele în vârstă, cetățenii fără mijloace de transport proprii sau cei cu venituri reduse ar fi printre cei mai afectați de o astfel de schimbare, riscând să fie izolați administrativ.
Reforma trebuie să vină la pachet cu dezvoltarea serviciilor
Președintele Consiliului Județean Olt consideră că reforma administrativ-teritorială nu este imposibilă, dar trebuie precedată de investiții serioase în infrastructură și servicii publice.
„Trebuie să existe o dezvoltare sănătoasă a serviciilor publice. Doar atunci putem vorbi despre o reformă sănătoasă”,a declarat acesta.
Printre condițiile esențiale menționate se numără: digitalizarea reală a administrației publice; modernizarea infrastructurii rutiere; dezvoltarea transportului public între sate; crearea unor puncte administrative locale sau servicii descentralizate. Fără aceste elemente, reforma riscă să rămână doar un exercițiu teoretic, fără beneficii reale pentru cetățeni.
Reforma administrativ-teritorială este discutată de mai mulți ani la nivel național, fiind văzută de susținători ca o soluție pentru reducerea cheltuielilor publice și eficientizarea administrației. Pe de altă parte, criticii avertizează că o reorganizare făcută fără consultare și fără investiții paralele ar putea accelera depopularea satelor și ar îngreuna accesul cetățenilor la instituțiile statului.
Potrivit mesajului transmis de Marius Oprescu, înainte de orice decizie privind comasarea localităților, statul trebuie să înțeleagă realitatea din teritoriu și să pună cetățeanul în centrul reformei. În lipsa unei viziuni clare și a unor servicii publice dezvoltate, reforma administrativă riscă să devină nu o soluție, ci o nouă problemă pentru comunitățile locale.
