Reacția deputatului Gigel Știrbu după declarațiile lui Gigi Becali: ”Statul nu este proprietatea nimănui”

Spațiul politic românesc a fost zguduit de o nouă dispută publică, după ce Gigi Becali a lansat afirmații controversate referitoare la modul în care ar trebui gestionate tensiunile dintre președintele ales Nicușor Dan și liderul liberal Ilie Bolojan.

Într-o reacție publicată pe rețelele sociale, deputatul liberal de Olt, Gigel Știrbu, critică vehement ideea folosirii „pârghiilor” statului pentru „potolirea” adversarilor politici, considerând că astfel de declarații reprezintă o amenințare directă la adresa valorilor democratice. Parlamentarul vorbește despre „reflexul toxic” al unor oameni politici care tratează instituțiile statului ca pe instrumente personale de presiune și intimidare.

În opinia sa, România riscă să alunece într-o zonă periculoasă în momentul în care discursul politic începe să normalizeze ideea folosirii puterii instituționale împotriva adversarilor.

„Când confunzi consultările politice cu intrarea în cocină. Există momente în politică în care o singură declarație spune mai mult decât zece conferințe de presă, o sută de comunicate și o mie de explicații cosmetizate. Declarația lui Gigi Becali, potrivit căreia Nicușor Dan ar trebui să folosească „pârghiile” statului, inclusiv prin intermediul lui ,,Pahonțu”pentru a-l „potoli” pe Ilie Bolojan, este una dintre acele declarații care ridică vălul de pe o întreagă mentalitate politică. Nu mai vorbim aici despre consultări democratice,nu mai vorbim despre dialog instituțional,nu mai vorbim despre construcție politică responsabilă. Vorbim despre reflexul toxic al unor oameni care cred că statul este o bâtă, instituțiile sunt instrumente personale, iar adversarii politici nu trebuie convinși, ci potoliți”, afirmă Gigel Știrbu în mesajul său.

Deputatul liberal merge și mai departe, criticând modul în care au fost aduși la consultările politice diverși „independenți” sau personaje politice fără o construcție doctrinară clară, despre care spune că reprezintă doar „o geometrie instabilă a intereselor personale”. Gigel Știrbu folosește comparația dintre politica democratică și ceea ce acesta numește „politica de cocină”, expresie folosită pentru a descrie degradarea dialogului public și tendința unor actori politici de a transforma instituțiile în arme personale.

„Aceasta este diferența fundamentală dintre politica democratică și politica de cocină. Într-o democrație, liderii discută, negociază, argumentează, construiesc majorități și își asumă decizii în fața cetățenilor. În logica de cocină, însă, nu contează argumentul, nu contează votul, nu contează mandatul public. Contează doar cine are „pârghii”, cine poate apăsa pe butoane, cine poate speria, cine poate șantaja, cine poate forța.

Iar când cineva spune senin, în spațiul public, că un președinte ales ar trebui să folosească asemenea mecanisme pentru a „rezolva” un lider politic incomod, nu avem de-a face cu o simplă gafă. Avem de-a face cu o mărturisire involuntară. O mărturisire despre felul în care unii înțeleg puterea. Și tocmai aici este problema uriașă.

Nicușor Dan a ales să cheme la consultări tot felul de personaje desprinse din partide, regrupate conjunctural sub eticheta convenabilă de „independenți”. Oameni care au plecat de ici, de colo, care nu reprezintă o doctrină, nu reprezintă o construcție politică serioasă, nu reprezintă un proiect de țară, ci mai degrabă o geometrie instabilă a intereselor personale.

Iar când îi aduci la masa consultărilor pe asemenea oameni, nu trebuie să te mire că din jurul mesei încep să se audă asemenea idei. Pentru că dacă te bagi în cocină, te mănâncă porcii. Această expresie poate părea dură, dar descrie perfect realitatea. Politica mare nu se poate construi cu reflexe mici. Statul român nu poate fi condus prin combinații, telefoane, presiuni, amenințări voalate și „pârghii” invocate ca într-o conversație de mahala politică.

România nu are nevoie de oameni care visează să pună mâna pe instituții pentru a-și regla conturile. Societatea nu are nevoie de indivizi care cred că serviciile, autoritatea statului sau funcțiile publice sunt instrumente de intimidare politică. Țara noastră nu are nevoie de personaje care, dacă ar ajunge să aibă demnități și putere reală de decizie, ar împinge țara pe căi greșite, periculoase și profund nedemocratice.

Pentru că de aici începe degradarea statului. Mai întâi spui că ai „pârghii”. Apoi spui că trebuie folosite,pe urmă spui că cineva trebuie „potolit”,apoi începi să confunzi adversarul politic cu dușmanul personal. Iar la final, fără să-ți dai seama, ai transformat statul într-un instrument de abuz. Așa se strică democrațiile: nu întotdeauna prin lovituri spectaculoase, ci prin normalizarea unor asemenea reflexe.

Prin acceptarea ideii că „merge și așa”prin tolerarea limbajului de tip mafiot în spațiul politic,prin chemarea la masa deciziilor a unor oameni care nu au nici cultura instituțională, nici respectul pentru limitele puterii, nici înțelegerea minimă a democrației constituționale.

Ilie Bolojan poate fi criticat, contestat, combătut politic. Asta este firesc într-o democrație. Dar a vorbi despre „potolirea” lui prin pârghii obscure ale statului este cu totul altceva. Asta nu mai este politică, este tentație autoritară, este mentalitate de stăpânire, este exact genul de gândire care a ținut România pe loc decenii întregi.

Și tocmai de aceea asemenea declarații nu trebuie tratate ca folclor politic sau ca excentricități de platou. Ele trebuie luate în serios, pentru că arată ce s-ar putea întâmpla dacă asemenea oameni ar ajunge să influențeze cu adevărat decizia publică”, mai transmite deputatul.

În același timp, Gigel Știrbu avertizează că asemenea derapaje nu trebuie tratate ca simple excentricități televizate, ci ca simptome ale unei mentalități periculoase pentru funcționarea democratică a statului.

Mesajul se încheie cu un apel ferm la respectarea limitelor puterii și la apărarea instituțiilor democratice:

„România are nevoie de instituții puternice, nu de pârghii personale. Are nevoie de lideri care respectă regulile, nu de oameni care caută scurtături prin subsolurile puterii. Are nevoie de consultări serioase, nu de adunări conjuncturale cu personaje care văd statul ca pe o unealtă de presiune. Are nevoie de decență democratică, nu de combinații politice în care se vorbește despre cum poate fi „potolit” un om politic incomod.

Cine vrea să conducă România trebuie să înțeleagă un lucru simplu: statul nu este proprietatea nimănui. Instituțiile nu sunt arme personale. Democrația nu se apără cu abuzuri. Iar România nu poate fi pusă pe mâna celor care, atunci când aud cuvântul „putere”, nu se gândesc la responsabilitate, ci la pârghii. Pentru că, în final, aceasta este marea lecție a momentului: când aduci cocină în politică, nu obții stabilitate. Obții mizerie. Iar România a plătit deja prea scump, prea mult timp, prețul acestei mizerii”, a mai afirmat public Gigel Știrbu.

Postarea a generat deja numeroase reacții în mediul online, atât de susținere, cât și de critică, reaprinzând dezbaterea despre limitele discursului politic și despre modul în care sunt percepute instituțiile statului în actualul climat politic din România.